20 Iunie, 2019

Ce trebuie să cunoaștem referitor la raportul donațiilor?

Ce reprezintă raportul donațiilor? 

Potrivit art. 1146 alin. (1) din Codul civil, raportul donațiilor[1] este obligația pe care o au între ei soțul supraviețuitor și descendenții defunctului care vin efectiv și împreună la moștenirea legală de a readuce la moștenire bunurile care le-au fost donate fără scutire de raport de către cel ce lasă moștenirea.

Trebuie știut faptul că, în lipsă de stipulație contrară din partea donatorului, cei menționați la art. 1146 alin. (1) din Codul civil sunt obligați la raport numai dacă ar fi avut vocație concretă la moștenirea defunctului în cazul în care aceasta s-ar fi deschis la data donației. 

Renunțătorul la moștenirea legală are obligația de raport? 

Nu, -de principiu- în caz de renunțare la moștenirea legală, descendentul sau soțul supraviețuitor nu mai are obligația de raport, putând păstra liberalitatea primită în limitele cotității disponibile.

Reținem însă că- prin excepție-, prin stipulație expresă în contractul de donație, donatarul poate fi obligat la raportul donației și în cazul renunțării la moștenire; în acest caz, donatarul va readuce la moștenire numai valoarea bunului donat care depășește partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moștenitor legal. 

Mai există și alte excepții de la obligația de raport? 

Da, legiuitorul arată că nu sunt supuse raportului:

a) donațiile pe care defunctul le-a făcut cu scutire de raport. Scutirea poate fi făcută prin chiar actul de donație sau printr-un act ulterior, întocmit în una dintre formele prevăzute pentru liberalități;

b) donațiile deghizate sub forma unor înstrăinări cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu excepția cazului în care se dovedește că cel care a lăsat moștenirea a urmărit un alt scop decât scutirea de raport;

c) darurile obișnuite, donațiile remuneratorii și, în măsura în care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru întreținerea sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a descendenților, a părinților sau a soțului și nici cheltuielile de nuntă, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel;

d) fructele culese, veniturile scadente până în ziua deschiderii moștenirii și echivalentul bănesc al folosinței exercitate de donatar asupra bunului donat.

De asemenea, raportul nu este datorat nici în cazul în care bunul donat a pierit fără culpa donatarului.

Cu toate acestea, dacă bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizații încasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este ținut să facă raportul bunului în măsura în care indemnizația a servit la reconstituirea acelui bun.

În cazul în care indemnizația nu a fost utilizată în acest scop, ea însăși este supusă raportului.

Dacă indemnizația rezultă dintr-un contract de asigurare, aceasta se raportează numai în măsura în care depășește cuantumul total al primelor plătite de donatar. 

Care sunt persoanele ce pot cere raportul donației? 

Dreptul de a cere raportul îl au numai descendenții și soțul supraviețuitor, precum și, pe cale oblică, creditorii personali ai acestora. 

Ce trebuie să înțelegem despre caracterul personal al obligației de raport? 

Moștenitorul datorează raportul numai pentru donațiile pe care le-a primit personal de la donator.

În schimb, reținem că, dacă descendentul donatarului vine în nume propriu la moștenirea donatorului, nu este obligat să raporteze donația făcută ascendentului său, chiar dacă a acceptat moștenirea acestuia din urmă.

Descendentul care vine la moștenire prin reprezentare succesorală este obligat să raporteze donația primită de la defunct de către ascendentul său pe care îl reprezintă, chiar dacă nu l-a moștenit pe acesta din urmă. 

Ce trebuie cunoscut referitor la modul de efectuare a raportului donațiilor și care sunt căile de realizare a respectivului raport? 

Raportul se face prin echivalent.

Reținem că legiuitorul a apreciat că este considerată ca nescrisă[2] dispoziția care impune donatarului raportul în natură.

Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul în natură dacă la data cererii de raport este încă proprietarul bunului și nu l-a grevat cu o sarcină reală și nici nu l-a dat în locațiune pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

Raportul prin echivalent se poate realiza prin preluare, prin imputație sau în bani.

Raportul prin preluare se realizează prin luarea din masa succesorală de către moștenitorii îndreptățiți la raport a unor bunuri, pe cât posibil de aceeași natură și calitate cu cele care au format obiectul donației, ținând seama de cotele succesorale ale fiecăruia.

În cazul raportului prin imputație, valoarea donației se scade din partea moștenitorului obligat la raport.

În cazul raportului în bani, cel obligat la raport va depune la dispoziția celorlalți moștenitori o sumă de bani care reprezintă diferența dintre valoarea bunului donat și partea din această valoare ce corespunde cotei sale succesorale.

De reținut și că raportul se realizează în cadrul partajului, prin bună învoială sau pe cale judecătorească.

Subliniem faptul că raportul cerut de unul dintre moștenitori profită și celorlalți moștenitori îndreptățiți să solicite raportul, cu excepția celor care au renunțat în mod expres la raport. 

Cum se face evaluarea bunului în cazul raportului prin echivalent? 

În vederea efectuării raportului prin echivalent, se ia în considerare valoarea bunului donat la momentul judecății, ținându-se însă cont de starea lui în momentul donației, din care se scade valoarea, la momentul judecății, a sarcinilor asumate prin contractul de donație.

Dacă bunul a fost înstrăinat de donatar anterior cererii de raport, se ține seama de valoarea lui la data înstrăinării.

Dacă bunul donat a fost înlocuit cu altul, se ține cont de valoarea, la data raportului, a bunului intrat în patrimoniu și de starea lui la momentul dobândirii.

Totuși, dacă devalorizarea bunului intrat în patrimoniu era inevitabilă la data dobândirii, în virtutea naturii sale, înlocuirea bunului nu este luată în considerare.

Sumele de bani sunt supuse indexării în raport cu indicele inflației, corespunzător perioadei cuprinse între data intrării lor în patrimoniul donatarului și data realizării raportului. 

Ce trebuie cunoscut în legătură cu ameliorările și degradările bunului donat în cazul raportului în natură? 

Potrivit art. 1.154 alin. (1) din Codul civil, donatarul are dreptul să recupereze, proporțional cu cotele succesorale, cheltuielile rezonabile pe care le-a făcut cu lucrările adăugate, precum și cu lucrările autonome necesare și utile până la data raportului.

Totodată, donatarul este răspunzător de toate degradările și deteriorările care au micșorat valoarea bunului ca urmare a faptei sale culpabile (art. 1.154 alin. (2) din Codul civil).

Donatarul poate reține bunul până la plata efectivă a sumelor ce îi sunt datorate pentru cheltuielile prevăzute la art. 1.154 alin. (1) din Codul civil, afară de cazul în care creanța lui se compensează cu despăgubirile pe care le datorează potrivit art. 1.154 alin. (2) din Codul civil.


[1]    Legea definește donația ca fiind contractul prin care, cu intenția de a gratifica o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar.

[2]    Dispoziție (clauză) nescrisă: Din interpretarea art. 1.255 Cod civil se poate desprinde ideea că aceste clauze sunt clauze care contravin dispozițiilor legale imperative și care, nefiind esențiale pentru încheierea acelui actului juridic, pot fi considerate ca inexistente în cadrul acestuia fără a-i afecta valabilitatea.

      Conform art. 1.255 alin. (2) și (3) clauzele care contravin dispozițiilor legale imperative și care sunt considerate nescrise sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile.

Ai nevoie de Codul civil? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu