Contribuabilul/Plătitorul poate opta pentru certificarea declaraţiei fiscale, inclusiv a declaraţiei fiscale rectificative, anterior depunerii acestora la organul fiscal central, de către un consultant fiscal care a are această calitate şi care este înscris ca membru activ în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor de consultanţă fiscală. 

Obligaţia depunerii declaraţiei fiscale

Potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură fiscală, declaraţia fiscală se depune de către persoanele obligate conform Codului fiscal sau altor legi speciale, la termenele stabilite de acestea.

Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazurile în care:

  • a fost efectuată plata obligaţiei fiscale;
  • obligaţia fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementărilor legale;
  • pentru obligaţia fiscală nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată, dar există obligaţia declarativă, conform legii;
  • veniturile sunt obţinute în România de contribuabili nerezidenţi şi care potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri nu sunt impozabile în România.

În caz de inactivitate temporară sau în cazul obligaţiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal central poate aproba, la cererea contribuabilului/plătitorului, alte termene sau condiţii de depunere a declaraţiilor fiscale, în funcţie de necesităţile administrării obligaţiilor fiscale.

În declaraţia de impunere contribuabilul/plătitorul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale, dacă acest lucru este prevăzut de lege.

Contribuabilul/Plătitorul are obligaţia de a completa declaraţia fiscală înscriind corect, complet şi cu bună-credinţă informaţiile prevăzute de formular, corespunzătoare situaţiei sale fiscale. Declaraţia fiscală se semnează de către contribuabil/plătitor sau, după caz, reprezentantul legal ori împuternicitul acestuia.

Obligaţia de semnare a declaraţiei fiscale se consideră a fi îndeplinită şi în cazul transmiterii declaraţiei fiscale prin sistemul electronic de plăţi, precum şi în cazul transmiterii declaraţiei fiscale prin sisteme electronice de transmitere la distanţă. 

Certificarea declaraţiei fiscale depuse la organul fiscal central

Contribuabilul/Plătitorul poate opta pentru certificarea declaraţiei fiscale, inclusiv a declaraţiei fiscale rectificative, anterior depunerii acestora la organul fiscal central, de către un consultant fiscal care a dobândit această calitate potrivit reglementărilor legale cu privire la organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală şi care este înscris ca membru activ în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor de consultanţă fiscală.

Certificarea declaraţiei fiscale se realizează cu/fără rezerve, potrivit normelor de certificare aprobate, în condiţiile legii, de Camera Consultanţilor Fiscali, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Documentele care se încheie ca urmare a certificării trebuie să cuprindă obligatoriu explicaţii cu privire la cuantumul şi natura creanţei fiscale declarate, precum şi, după caz, cauzele care au generat rectificarea, iar în cazul unei certificări cu rezerve, motivaţia acesteia. 

Prin Ordinul preşedintelui A.N.A.F. nr. 3635/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 938/2015, a fost aprobată Procedura de depunere la organul fiscal a documentului de certificare întocmit de consultantul fiscal, precum şi procedura privind schimbul de informaţii între A.N.A.F. şi Camera Consultanţilor Fiscali. 

Nota de certificare se întocmeşte potrivit dispoziţiilor prevăzute de normele de certificare a declaraţiilor fiscale ale contribuabililor, aprobate potrivit art. 104 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

Nota de certificare se depune de către consultantul fiscal, în baza acordului dat de către contribuabilul titular al declaraţiei certificate pentru depunerea la organul fiscal.

Nota de certificare se depune la organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilul pentru care se prestează serviciul de certificare, împreună cu declaraţia certificată sau ulterior depunerii acesteia.

Conţinutul notei de certificare. Nota de certificare conţine în mod obligatoriu datele de identificare ale consultantului fiscal, precum şi elemente cum ar fi:

  • cuantumul şi natura creanţei fiscale declarate, în cazul declaraţiilor prevăzute la art. 102 alin. (2) din Codul de procedură fiscală;
  • cuantumul bazei de impozitare şi natura creanţei fiscale la care se referă aceasta, dacă legea prevede declararea acestora;
  • orice informaţii în legătură cu impozitele, taxele, contribuţiile, bunurile şi veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora.

Declaraţie rectificativă. În situaţia în care se certifică o declaraţie rectificativă, în nota de certificare se menţionează natura creanţei, precum şi cauzele care au generat rectificarea.

Declaraţie cu rezerve. În situaţia în care se certifică o declaraţie cu rezerve, în nota de certificare se menţionează motivaţia acesteia.

În situaţia în care se certifică un tip de impozit/venit/taxă declarat/declarată, se consideră că certificarea vizează toate operaţiunile/informaţiile referitoare la respectivul tip de impozit/venit/taxă aferente declaraţiei fiscale certificate.

Certificarea parţială nu este acceptată. În situaţia în care organul fiscal constată, din conţinutul notei de certificare, că certificarea vizează doar anumite operaţiuni/informaţii, se consideră că declaraţia fiscală aferentă respectivului tip de impozit/venit/taxă este necertificată.

Modalitatea de depunere. Nota de certificare se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. 

Ai nevoie de Codul de procedură fiscală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI.

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here