23 August, 2019

Ce semne de întrebare ridică fiscalizarea bacşişului?

Fiscalizarea bacşişului a reprezentat un subiect îndelung dezbătut nu doar în cursul ultimelor luni, până la concretizarea acestei măsuri sub forma unui act normativ. Dincolo de buna intenţie şi dorinţa de reducere a evaziunii fiscale, o astfel de măsură pare să ridice şi anumite semne de întrebare în ceea ce priveşte punerea ei în practică, aspecte care nu sunt lămurite în totalitate nici măcar după publicarea actului oficial.

În cadrul unui articol prezentat ieri, am enumerat măsurile adiacente fiscalizării bacşişului, stabilite clar, prin reglementări legislative oficiale. Dacă o mare parte dintre acestea erau cunoscute încă din faza de proiect, instituţiile implicate în parcursul legislativ al actului şi reprezentanţii acestora făcând publice numeroase informaţii, OUG nr. 8/2015, publicată ieri în Monitorul Oficial, nu pare să lămurească integral aspectele privind implementarea şi fezabilitatea acestor măsuri.

bacsis_apr

Sursa foto: Lege5.ro

Iată doar câteva dintre problemele pe care le poate ridica fiscalizarea bacşişului, astfel cum este reglementată, la ora actuală.

1. Impozitarea

După cum am menţionat anterior, în cadrul declaraţiilor de presă susţinute de Executiv săptămâna trecută, după aprobarea proiectului de act normativ, acesta a precizat că bacșișul primit se va impozita astfel:

  • dacă bacşişul NU se împarte la angajaţi – impozitare ca profit al operatorului economic, cu 16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor;
  • dacă bacşişul se împarte la angajaţi – impozitarea la nivelul angajatului cu 16%, impozit pe venit din alte surse, prin reţinere la sursă. Pentru bacşiș nu vor fi oprite TVA şi contribuţii sociale.

Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2015 nu include, însă, şi aceste prevederi!

2. Angajaţii, între percheziţie şi amendă?

OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, actul în care sunt introduse măsurile pentru fiscalizarea bacşişului, stabileşte că angajații vor fi obligaţi să prezinte, la solicitarea organelor de control, sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unde își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru.

Cei care refuză să prezinte aceste sume de bani vor  fi amendaţi cu 1.250 de lei, începând din 8 mai.

Măsura poate fi puţin discutabilă, dacă este să ne întrebăm cum poate fi un angajat „obligat” să prezinte banii din buzunar? Sub ameninţarea amenzii?

Conform noului Cod de procedură penală (art. 165), percheziţiile corporale se efectuează de către organele judiciare sau orice autoritate cu atribuţii în asigurarea ordinii şi securităţii publice, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că prin efectuarea unei percheziţii corporale vor fi descoperite urme ale infracţiunii, corpuri delicte ori alte obiecte ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului.

Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a precizat însă, în cadrul unui briefing de presă susţinut săptămâna trecută, că în situaţia în care un salariat ascunde asupra sa bani, „angajatul ANAF nu îl poate forţa” să arate aceste sume.

3. Un nou document de completat şi înregistrat la Fisc

Angajaţii vor trebui să declare la începutul programului de lucru, sumele pe care le deţin la ei, acestea urmând a fi notate într-un registru de bani personali. Astfel, în cazul unui control, sumele de bani din buzunarele angajaţilor vor fi comparate cu sumele notate în registru. Ce este în plus constituie bacşiş neimpozitat.

Operatorii economici care nu vor înregistra banii personali ai angajaţilor vor fi sancţionaţi, începând cu 8 mai, cu amendă de 9.000 lei.

Altfel spus, firmele vor trebui să gestioneze zilnic acest registru de bani personali şi să aibă grijă ca angajaţii să nu uite să completeze acest document. În plus, registrul de bani personali trebuie înregistrat la Fisc.

Atenţie! Modelul, conţinutul registrului de bani personali, precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal urmează a fi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Problema poate fi aici cel puţin una de ordin administrativ, dacă este să luăm în considerare adăugarea unei noi proceduri birocratice care poate îngreuna activitatea, mai ales în cazul în care vorbim despre operatori economici cu un număr foarte mare de angajaţi (ex. hipermarket).

4. Eliberarea a două bonuri fiscale

Potrivit noilor reglementări, operatorul economic are obligația marcării bacșișului pe un bon fiscal distinct. Este de la sine înţeles de ce emiterea a două bonuri fiscale poate atât să îngreuneze şi încetinească activitatea comercianţilor, cât şi să agaseze clienţii nerăbdători.

În final,  alte semne de întrebare rămân şi asupra efectelor produse de aceste măsuri asupra angajaţilor din “domenii” cunoscute pentru acordarea bacşişului (magazine, restaurante, cluburi, frizerii, firme de taximetrie etc.), altfel spus, câţi dintre angajaţi vor declara cu adevărat sumele acordata de clienţi şi câţi dintre aceşti vor mai rămâne să lucreze/ se vor mai angaja în astfel de unităţi, în cazul în care conducerea decide să nu distribuie bacşişul către personal? 

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Elena Hogaş

Elena Hogaş este redactor la Legestart.ro. Este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA).

Comentarii

  • Răspunde
    Myst
    mai 4 2015

    Cum de naiba vrei sa reduce evaziunea fiscal introducind noi si noi reglementari de fiscalizare a oricarui transfer de numerar.
    Ce naiba avea bacsisul cu evaziunea fiscala?
    Dar atunci cind suntem cu sapa din ce in ce mai putini, cei cu mapa trebuiesc sa-si dea importanta mai ales ca au piinea si cutitul, si reprezinta ‘”statul de drept”,. Nu!?

  • Răspunde
    Myst
    mai 4 2015

    Ce naiba avea bacsisul cu evaziunea fiscala?
    Si cum se doreste reducerea evaziunii fiscal prin noi si noi reglementari de fiscalizare a oricarui transfer de numerar si nu numai?!
    Dar intr-o economie in care cei de realizeaza PIB sunt din ce in ce mai putini, este normal ca cei cu mapa sa-si dea importanta, cu atit mai mult cu cit ei reprezintä “statul de drept” si au in miinile lor “curate” piinea si cutitul. Nu?!

  • Răspunde
    Myst
    mai 4 2015

    Se pare ca nu ma repet atita timp cit mesajul nu este contorizat si nici nu se schimba statusul “Fara cometarii” !

Scrie un comentariu