18 Iulie, 2019

CCR: Soluționarea cererii privind acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 244 din 29.03.2019 a fost publicată Decizia CCR nr. 801 din 06.12.2018 și menţionăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 29.03.2019) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 43 alin. (5) și art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 

Care este conținutul textelor legale menționate de CCR în Decizia nr. 801 din 06.12.2018? 

Art. 43 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 : “Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.”;

Art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 :”(1) În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată și cuantumul ratelor.

(2)   Eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene.

(3)   În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.

(3)   În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanța de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.”. 

Cum și-a motivat autoarea -în esență- excepţia de neconstituţionalitate? 

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate – ridicată de A. într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind partajarea bunurilor comune. S-a susținut, în esență, că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale prin faptul că reglementează o procedură lipsită de publicitate în camera de consiliu de un complet de judecată care se pronunță irevocabil, fără ca partea adversă să aibă dreptul la apărare atunci când facilitatea la plată a taxei judiciare de timbru este acordată celeilalte părți în urma soluționării cererii de reexaminare. În lipsa posibilității părții adverse de a ataca încheierea irevocabilă, raporturile de egalitate procesuală sunt denaturate și se încalcă dreptul de proprietate al acesteia. Prin urmare, dispoziția legală criticată dă posibilitatea instanței să dispună fără posibilitatea exercitării unui control judiciar acordarea facilităților în dauna și în prejudicierea intereselor celeilalte părți care, la sfârșitul procesului, este obligată să suporte un risc patrimonial imprevizibil la momentul acordării facilității. 

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa? 

Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a reținut că, potrivit art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, încheierea prin care se soluționează cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru se comunică solicitantului și părții adverse, dacă este cazul, aceștia putând formula cerere de reexaminare, ce va fi soluționată în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă. Instanța de judecată încuviințează acordarea ajutorului judiciar printr-o încheiere motivată, fără ca textul de lege să prevadă caracterul irevocabil al acestei încheieri, iar soluționarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective și presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului și a familiei sale. În acest mod, legiuitorul nu a restrâns dreptul de acces liber la justiție sau dreptul la apărare, ci a asigurat celeritatea soluționării cererii prin care se contestă modul de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.

Faptul că cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet care se pronunță prin încheiere irevocabilă nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale invocate, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, “competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar potrivit art. 129 din Legea fundamentală, “împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”.

De altfel, CCR a reținut că judecarea cererii de reexaminare nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părților, și inexistența căii de atac a recursului la o instanță superioară. Totodată, judecarea cererii se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi dovedite prin înscrisuri.

În continuare, CCR a avut în vedere și dispozițiile art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25.04.2008, potrivit cărora “Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanța care a încuviințat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situația reală a celui căruia i s-a încuviințat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări“. Așadar, având în vedere că situația materială a celui care a solicitat acordarea ajutorului judiciar se poate modifica pe parcursul procesului, precum și luând în considerare eventualele cazuri în care solicitantul ar fi de rea-credință, legea a prevăzut, prin dispozițiile art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanței tocmai pentru a se restabili situația legală.

În aceste condiții, nu poate fi reținută încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a dreptului de proprietate al vreuneia dintre părți.

În ceea ce privește art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, CCR a reținut că acesta prevede modalitățile concrete de punere în executare a încheierii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru și se aplică în mod egal tuturor celor care au formulat cerere și li s-au acordat facilități la plata taxei judiciare de timbru.

Ai nevoie de Decizia nr. 801/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu