26 Septembrie, 2017

CCR: Este firesc ca persoana citată să se prezinte și să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă

Este firesc ca persoana citată să se prezinte și să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a respins o sesizare formulată de parlamentari ai PNL și USR privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților și a Regulamentului activităților comune ale Camerei și Senatului.

Noile reglementări pun la dispoziția comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale care să contribuie la caracterul efectiv și eficient al anchetei parlamentare. Este firesc ca persoana citată să se prezinte și să răspundă solicitărilor comisiei; constatarea și stabilirea abaterilor disciplinare este, însă, de resortul exclusiv al titularului acțiunii disciplinare, în cazul în care persoana citată nu își îndeplinește aceste din urmă obligații, comisia de anchetă neputând avea o asemenea competență“, se precizează în motivare.

Conform aceleiași surse, refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute utile activității comisiei nu constituie infracțiune. Organele de urmărire penală nu pot fi sesizate pentru acest refuz, dar comisia poate formula o sesizare cu privire la săvârșirea unei infracțiuni pe baza datelor existente.

CCR a mai reținut că scopul unei anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intră în competența autorităților publice aflate sub control parlamentar, ci de a clarifica împrejurările și cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării.

Prin urmare, aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, și nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existenței sau inexistenței faptelor pentru care a fost creată comisia prin mijloace de cercetare și documentare parlamentară. Prin urmare, activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară, ea obiectivându-se mai degrabă într-un material documentar și de studiu“, se arată în motivare.

CCR a constatat că, potrivit prevederilor constituționale, judecătorii, procurorii sau membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt supuși controlului parlamentar, ceea ce nu înseamnă, însă, că aceste instituții s-ar plasa în afara sistemului de putere instituit chiar prin Constituție, ci faptul că membrii lor sunt independenți în exercitarea activității lor.

Curtea constată că instituția controlului parlamentar nu trebuie izolată de principiul constituțional al colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului și de cel al loialității față de Constituție, ci coroborată și corelată cu acestea. Prin urmare, este evident că reprezentanții instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se și principiul echilibrului între puterile statului. De asemenea, Curtea mai reține că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depășește limitele constituționale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual și punctual, controlului de constituționalitate“, se menționează în motivare.

Instanța constituțională a mai apreciat că, prin invitarea reprezentanților puterii judecătorești, Curții de Conturi sau Curții Constituționale la lucrările comisiilor de anchetă, pot fi determinate problemele sistemice cu care aceste instituții se confruntă și soluțiile de rezolvare, inclusiv prin exercitarea competenței de legiferare a Parlamentului.

De aceea, Curtea constată că reglementările constituționale referitoare la autoritatea judecătorească, Curtea de Conturi sau Curtea Constituțională nu se opun ca, spre exemplu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale să ia parte la lucrările comisiei de anchetă. Însă, aceleași reglementări se opun participării persoanelor care compun aceste autorități în fața comisiilor de anchetă în legătură cu activitatea lor jurisdicțională, judiciară, de urmărire penală sau de audit, după caz“, se precizează în motivare.

CCR a mai apreciat că activitatea unei comisii de anchetă “nu are nicio tangență cu o anchetă judiciară“, ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară.

În caz contrar, de multe ori unele subiecte de interes general ar rămâne într-o sferă lipsită de vizibilitate pentru societate, pe motiv că în curs s-ar afla o anchetă judiciară, ceea ce este inacceptabil într-o societate democratică în care informațiile care privesc comunitatea, fiind de interes general, trebuie aduse la cunoștința publică, informarea corectă a cetățenilor fiind un deziderat al statului de drept. (…) Curtea mai reține și faptul că există teme de larg interes public, care niciodată nu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare pe motiv că există proceduri judiciare în curs (defrișarea pădurilor, retrocedarea unor bunuri imobile, Revoluția din 1989, poluarea apelor, colectarea deșeurilor, traficul de ființe vii, furtul din conductele de petrol, cauzele evaziunii fiscale etc.), ceea ce este inadmisibil“, se mai arată în motivare.

Articolul continuă pe pagina următoare! 

Despre autor  ⁄ Florin Amariei

Florin Amariei este un tânăr pasionat de politică, gaming și mașini. Cel mai mult îi place însă să urmărească cele mai noi schimbări legislative din țară și străinătate.

Fara comentarii

Scrie un comentariu