20 Septembrie, 2019

Categorie : HR & Muncă

Suspendarea contractului individual de muncă

Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni, conform art. 49, Codul Muncii: - de drept; - prin acordul părţilor; - prin actul unilateral al uneia dintre părţi. Efectele suspendării Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect: - suspendarea prestării muncii de către salariat; - suspendarea plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator. În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept. Pe durata suspendării pot continua să existe şi alte drepturi şi obligaţii ale părţilor dacă acestea sunt prevăzute prin: - legi speciale; - contractul colectiv de muncă aplicabil; - contractele individuale de muncă sau prin regulamente interne. În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării, acesta nu va beneficia de niciun drept ...

continuare →

Modificarea unilaterală a contractului individual de muncă

Contractul individual de muncă poate fi modificat unilateral de către angjator prin: delegare sau detaşare. Cele două forme de modificare unilaterală a contractului individual de muncă presupun faptul că salariatul îşi desfăşoară activitatea într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă, în această perioadă păstrându-şi funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă. Delegarea Delegarea presupune exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă (art. 43, Codul Muncii). Delegarea se dispune pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni. Prelungirea delegării se poate realiza pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. (art. 43) Pe perioada delegării salariatul are dreptul la. - plata cheltuielilor de transport şi cazare; - o indemnizaţie de delegare. Drepturile de delegare se ...

continuare →

Drepturi şi obligaţii privind relaţiile de muncă

Calitatea de salariat conferă persoanei respective anumite depturi şi presupune totodată un anumit comportament respectiv, respectarea unor obligaţii. Drepturile şi obligaţiile salariaţilor sunt reglementate de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, şi pentru diferite categorii de personal acestea sunt prevăzute în legi speciale (personal didactic, funcţionari publici, magistraţi, etc.). Între angajator şi salariat se stabilesc drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă (art. 37). Drepturi ale salariaţilor În Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, sunt prevăzute, cu caracter general, principalele drepturi ale salariaţilor (art. 39 alin. (1)): a) dreptul la salarizare pentru munca depusă; b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal; c) dreptul la concediu de odihnă anual; d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament; e) dreptul la demnitate în muncă; f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă; g) ...

continuare →

Concedierea

Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului. Concedierea poate fi dispusă: - pentru motive care ţin de persoana salariatului; - pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Interdicţia concedierii Se interzice concedierea salariaţilor: a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală; b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale. Situaţiile în care nu poate fi dispusă concedierea a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în ...

continuare →

Condiţiile acordării permisului de muncă

În solicitările de informare primite deseori, consilierii Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni se confruntă cu situații în care cetățeni români care doresc să emigreze doresc informații despre condițiile de muncă și de ședere în statele de destinație. Alteori, așa cum este prezentat și în rândurile următoare, cetățenii români doresc să revină în țară însoțiți de partenerii lor, cetățeni ai altor state. Problema: Doamna C. dorea să cunoască dacă partenerul ei, cetățean non-UE poate primi permisul de muncă în România. Doamna C. este cetățean român, iar partenerul ei, cetățean indian rezident pe bază de viză de muncă în Marea Britanie și  absolvent de MBA, are o ofertă de muncă în România. Dorind să revină  în țară, dar neînțelegând cum se poate obține permisul de muncă înainte de a obține viza, doamna C. s-a adresat BCC cu mai multe nelămuriri: Este compania care îl angajează pe partenerul său în totalitate răspunzătoare cu ...

continuare →

Informaţii privind fişa postului

Fişa postului este un instrument prin intermediul căruia sunt descrise cerinţele posturilor şi sarcinilor de muncă, o modalitate de gestionare eficientă a unui job. În structurarea fiecărei fişe a postului, managerii de resurse umane trebuie să facă analize de muncă bazate pe cerinţele postului, scopul final fiind un management de calitate al întregii firme. Fişa postului trebuie să conţină următoarele date minime: - nume şi prenume salariat; - denumirea postului de muncă; - integrarea în structura organizatorică; - locul de muncă; - relaţii ierarhice; - pregătirea necesară postului; - responsabilităţi, sarcini, activităţi şi acţiuni specifice postului; - aptitudini şi competenţe necesare încadrării pe post; - obiective de performanţă şi criterii de evaluare; - atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă. Denumirea postului de muncă se preia din nomenclatorul naţional al profesiilor, şi este transpusă în forma codificată, conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR). Locul de muncă ...

continuare →

Contractul individual de muncă pe durată determinată

Prin derogare de la regula reprezentată de încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată (art. 82, Codul Muncii). Contractul individual de muncă pe durată determinată se încheie: * numai în formă scrisă; * cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie. Durată * Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni. (art. 84) * Între aceleaşi părţi se pot încheia succesivcel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată. * Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinatăsunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare. * Contractul individual ...

continuare →