20 Septembrie, 2019

Categorie : HR & Muncă

Gala “Profesioniştii dreptului muncii” – Biblioteca Naţională, 1 noiembrie 2012

Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la adoptarea primului Cod al muncii român, Legea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti din 1912, Clubul de Drept Social – Costel Gîlcă în parteneriat cu Revista de Drept Social va organiza Gala „Profesioniștii dreptului muncii”, în cadrul căreia se vor organiza diverse concursuri în domeniul dreptului muncii și se vor decerna premii pentru merite deosebite. Concurs pentru cel mai bun articol publicat de un jurnalist În fiecare an se publică numeroase articole de drept social, rămase de multe ori neapreciate. Dăruirea jurnaliștilor din acest domeniu va fi răsplătită de Clubul de Drept Social – Costel Gîlcă cu premiul pentru cel mai bun articol. Participanţii vor trimite lucrările, în format Word sau PDF, la adresa de e-mail concurs@costelgilca.ro, până la data de 1 octombrie 2012. Lucrările vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de următoarele date: - nume şi prenume; - date de identificare ...

continuare →

Contractul colectiv de muncă va fi negociat în fiecare an, obligatoriu, pentru salarii

Guvernul a trimis către FMI câteva propuneri cu privire la contractele colective de muncă, care privesc negocierea obligatorie, în fiecare an, a salariilor, timpului şi a programului de lucru, în caz contrar, urmând să fie declanşat conflictul de muncă, scrie pe site-ul său agenţia de presă Mediafax. De asemenea, contractele vor include clauze de protecţie a conducerii organizaţiilor sindicatelor şi patronatelor. Potrivit sursei citate, propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale de către Guvern, care le-a transmis spre aprobare Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. În ceea ce priveşte negocierea colectivă, aceasta va avea loc cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minimum un an sau cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de ...

continuare →

Câte autorizaţii de muncă pot fi eliberate străinilor în anul 2012?

În şedinţa Guvern de ieri, 12 septembrie, Executivul a aprobat o Hotărâre prin care sunt stabilite numărul autorizaţiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor în acest an. Astfel, având în vedere dinamica din primele șase luni ale anului, se redistribuie un număr de 700 de autorizații de muncă pentru lucrători detașați din cadrul autorizațiilor de muncă pentru lucrători permanenți. Numărul total de 5500 autorizații de muncă ce pot fi acordate străinilor în 2012 rămâne neschimbat. Prevederile de mai sus se regăsesc în Hotărârea privind modificarea art. 1 alin. (2) lit.a) şi b) din Hotărârea de Guvern nr. 1261/2011 privind stabilirea numărului autorizaţiilor de muncă ce pot fi eliberate străinilor în anul 2012. Sursa: Guvernul României ...

continuare →

Impozitarea cheltuielilor efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului

Obligaţia de formare profesională este stipulată în Codul muncii. Formarea profesională a salariaţilor are ca obiective principale: * adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă; * obţinerea unei calificări profesionale; * actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază; * reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice; * dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale; * prevenirea riscului şomajului; * promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale, după caz. Din punct de vedere fiscal, conform art. 55 alin. (4) lit. n) din Codul fiscal, se menţionează că “cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator”  reprezintă sume ce nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile. Baza legală * Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi ...

continuare →

Impozitarea drepturilor de hrană acordate de angajatori angajaţilor

Conform art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, se menţionează că drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, reprezintă sume ce nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile. Textul pct. 82. din normele metodologice de aplicare a art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, precizează că drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor cuprind: - alocaţiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanţă, internă şi internaţională, diferenţiată pe categorii de acţiuni; - contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de pregătire; - drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională; - alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: * alocaţia de hrană zilnică pentru personalul navigant şi auxiliar îmbarcat pe ...

continuare →

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, conține următoarele prevederi referitoare la  Comitetul de securitate şi sănătate în muncă (art.  183-184): La nivelul fiecărui angajator se constituie un comitet de securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaţilor în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la angajatorii persoane juridice la care sunt încadraţi cel puţin 50 de salariaţi. În cazul în care condiţiile de muncă sunt grele, vătămătoare sau periculoase, inspectorul de muncă poate cere înfiinţarea acestor comitete şi pentru angajatorii la care sunt încadraţi mai puţin de 50 de salariaţi. În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot înfiinţa mai ...

continuare →

Servicii de prevenire şi protecţie

Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie este realizată de către angajator, în următoarele moduri: a) prin asumarea de către angajator a atribuţiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege; b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie; c) prin înfiinţarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire şi protecţie; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie. Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările și completările ulterioare, prevede obligații ale angajatorului referitoare la servicii de protecție și prevenire. Angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate (art. 8). De asemenea, angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii, precum şi de ...

continuare →