20 Septembrie, 2019

Categorie : HR & Muncă

Ce trebuie să ştii despre eliberarea autorizaţiei de muncă?

Procedura eliberării autorizaţiei de muncă este reglementată prin O.U.G. nr. 56/2007, autorizaţia de muncă reprezentând documentul oficial, eliberat în condiţiile legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detaşat în România la un singur angajator. Autorizaţia de muncă poate fi eliberată, la cererea angajatorului, de către Oficiul Român pentru Imigrări, pentru străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia română cu privire la regimul străinilor, încadrarea în muncă şi detaşarea acestora pe teritoriul României. Autorizaţia de muncă este necesară pentru obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă sau, după caz, a permisului de şedere în scop de muncă. Autorizaţia de muncă se va elibera şi străinilor care: - provin din state cu care România are încheiate acorduri, convenţii sau înţelegeri de desfiinţare a vizelor pentru trecerea frontierei în acest scop sau pentru care România a renunţat unilateral la obligativitatea vizelor; - beneficiază de drept de şedere ...

continuare →

Muncesc în regim de timp de lucru redus. Care este dreptul meu de concediu anual plătit?

În cele ce urmează, răspunsul are în vedere reglementările din Codul muncii, dar semnalăm şi soluţia dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene într-o situaţie-limită – ”reducerea timpului de lucru la zero” decizie obligatorie, în egală măsură, pentru instanţele naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară. Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată în Monitorul Oficial nr. 345/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede, prin art. 52 alin.(3), că în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz. Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi ...

continuare →

Capitol nou în Codul Muncii : Telemunca. Vezi alte modificari propuse!

Revenim asupra propunerilor de modificare a Codului Muncii, iniţiate de Blocul Naţional Sindical, prin lansarea simultană a unui proiect de lege şi a unei campanii naţionale de strângere de semnături pentru înaintarea acestuia către Parlament. În cadrul unui articol anterior, am prezentat modificările referitoare la contractul individual de muncă pe perioadă determinată, perioada de probă, clauza de neconcurenţă, delegare şi detaşare. În cele ce urmează, vom aborda elementele incluse în propunerea legislativă BNS, care vizează contractul de muncă temporară, contractul de muncă individual cu timp parţial, telemunca, timpul de muncă şi de odihnă şi salarizarea. Contractul de muncă temporară Popunerea de act normativ include în capitolul VII. Munca prin agent temporar articolele 94 – 95. Conform acestora, contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă, pe perioadă nedeterminată. În perioada dintre două misiuni, ...

continuare →

Propuneri de modificare a Codului Muncii

Blocul Naţional Sindical a lansat un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii, simultan cu o campanie naţională de strângere de semnături în vederea înaintării acestuia către Parlament. În viziunea reprezentanţilor BNS, proiectul implică abrogări, reformulări, reveniri la texte iniţiale şi propuneri de texte noi, care au rolul de a echilibra relaţia dintre angajat şi angajator, punând legislaţia muncii din România în acord cu prevederile Constituţiei, cu directivele europene, convenţiile OIM şi prevederile Cartei Sociale Europene Revizuite. Dintre multiplele modificări propuse în cadrul proiectului, vi le prezentăm în acest articol pe cele referitoare la perioada de probă, modificările la CIM, contractul individual de muncă pe perioadă determinată, clauza de neconcurenţă, delegare şi detaşare. Modificările la contractul individual de muncă Angajatorul are obligaţia de a comunica în scris salariatului propunerea de modificare a contractului individual de muncă. Acesta din urmă are, la rândul său, obligaţia de a comunica în scris răspunsul ...

continuare →

Ce prevede legea referitor la concedierile colective?

Încheiem seria articolelor referitoare la contractul individual de muncă prin prezentarea datelor ce ţin de concedierea colectivă, aşa cum sunt prevăzute în Codul Muncii, publicat în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, conform art. 68, alin. (1) din Codul Muncii, prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana salariatului, a unui număr de: - cel puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi; - cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi; - cel puţin 30 de salariaţi, daca angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi. De asemenea, la stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi colectiv se iau în ...

continuare →

Informaţii despre încetarea de drept a contractului individual de muncă

În cadrul Codului Muncii, publicat în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, se prevăd reglementările legislative care vizează încetarea contractului de muncă. Aceasta se realizează de drept, ca urmare a acordului părţilor sau ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi. În cele ce urmează vom continua prezentarea dispoziţiilor referitoare la contractul individual de muncă, prin abordarea elementelor ce ţin de încetarea de drept a contractului şi de concediere. Încetarea de drept a contractului individual de muncă este prevăzută în capitolul V, secţiunea I din Codul Muncii. Conform acestuia, situaţiile în care contractul individual de muncă existent încetează de drept sunt: - la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii; - la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a ...

continuare →

În ce situaţii se suspendă contractul individual de muncă?

Continuăm seria articolelor referitoare la contractul individual de muncă, potrivit normelor legislative din Codul Muncii, publicat în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011. Astăzi vă spunem în ce condiţii vi se poate suspenda contractul. Conform legislaţiei în vigoare, suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi. Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator. În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării, acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat. Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii: - concediu de maternitate; - concediu pentru incapacitate temporară de muncă; - carantină; - exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, ...

continuare →