Calcularea indicelui de corecție la pensii

Într-o cauză aflată în stare de judecată, petenta a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 

Motivare

Autoarea excepției de neconstituționalitate a arătat, potrivit celor reţinute de CCR, următoarele:

- Dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 instituie o discriminare a persoanelor cărora li se aplică indicele de corecție prevăzut de acest text de lege în raport cu persoanele ale căror pensii au fost calculate în anii 2011, 2012 și în perioada 1-22 ianuarie 2013, cărora li s-a aplicat indicele de corecție calculat în baza art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

- În perioada 22 ianuarie-31 decembrie 2013 și în anii 2014 și 2015 acest indice nu a fost calculat potrivit aceluiași algoritm, ci a fost stabilit la un nivel inferior celui care ar fi rezultat din aplicarea formulei prevăzute de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, autoarea consideră că sunt încălcate art. 15 alin. (1) și art. 20 din Constituție, precum și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

- În ceea ce privește dispozițiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a susţinut că sintagma “poate suspenda executarea” este contrară art. 20 și art. 52 din Constituție, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât a plătit cauțiune și taxă judiciară de timbru pentru judecarea contestației la executare și suspendarea executării silite, dar instanța de judecată nu a dispus suspendarea executării. 

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, și dispozițiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate referitoare la acest din urmă text de lege.

Curtea constată că autoarea excepției vizează, în realitate, dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 19 din Legea nr. 340/2013:

“În anul 2014 indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,07.”;

- Art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă:

“Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.” 

Soluţia Curţii Constituţionale

CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, cu considerente asupra dispoziţiilor legale contestate.

- Din jurisprudenţa sa, Curtea a reținut, în esență, că, “deși art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule – și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie – variază de la an la an.” Prin urmare, în funcție de acești factori, legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecție aplicabilă într-un anumit an.

- Situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă în timp nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților  a publice, fără privilegii și discriminări.

- Dispozițiile art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează condițiile legale în care se poate solicita suspendarea executării. Potrivit art. 719 alin. (1) teza a doua alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, această cerere se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată și este condiționată de plata unei cauțiuni, calculată la valoarea obiectului contestației.

- Suspendarea executării nu operează automat, prin simpla formulare a cererii și plata cauțiunii, așa cum susține autorul excepției, ci este supusă analizei instanței de judecată, care o va dispune atunci când apreciază că există motive temeinice, așa cum prevede art. 719 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. Plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, iar instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție.

- Doar cu titlu de excepție, dispozițiile art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă dispun că “Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă: 1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu; 2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță; 3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.”

- Autoarea excepției consideră că textul de lege criticat îi încalcă dreptul de acces liber la justiție, întrucât nu instituie suspendarea automată a executării, ca urmare a cererii și plății cauțiunii, cererea de suspendare fiind supusă analizei instanței de judecată. Or, față de această critică Curtea reține că accesul liber la justiție presupune dreptul persoanei de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Acest drept nu exclude însă, ci, din contră, impune o analiză a instanței de judecată, ca organ prin care se realizează actul de justiție, așa cum dispune art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, aprecierea de către instanța de judecată a temeiniciei motivelor pentru care se solicită suspendarea executării nu sunt contrare dreptului de acces liber la justiție, ci reprezintă o expresie a acestui drept fundamental. 

Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2018, Decizia nr. 843/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 și ale art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 22 martie 2019. 

Documentar

Pentru mai multe detalii, puteți accesa aici  materialul oferit de LegeStart  - STUDIU DE CAZ: Indicele de corecție la calcularea pensiei, cu precizările din Decizia nr. 410/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 889/2017.

Ai nevoie de Decizia nr. 843/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu