Potrivit unui comunicat oficial emis la data de 3 august 2026 de Agenția Națională de Integritate, inspectorii instituției monitorizează în prezent 122 de cazuri de persoane aflate sub interdicția de trei ani privind ocuparea unei funcții publice sau elective. Această situație este consecința directă a constatării stării de incompatibilitate sau a conflictului de interese.
Analiza publicată de instituție evidențiază o vulnerabilitate a sistemului actual: legislația permisivă. Reprezentanții agenției au explicat că regimul sancționatoriu de astăzi permite ca încălcarea normelor de integritate să fie adesea tratată ca o simplă consecință pecuniară, fără un efect disuasiv real. Din acest motiv, instituția susține consolidarea cadrului legislativ pentru a elimina portițele care minimalizează gravitatea faptelor. Așa cum arată documentul citat, transparența și deciziile instituționale reprezintă fundamentul unei politici de integritate 'bazate pe fapte, nu pe percepții'.
În ceea ce privește impactul practic al acestor decizii, realitatea administrativă arată că o mare parte din cei sancționați își păstrează influența. Din totalul celor 122 de persoane care au primit interdicții definitive, 47 continuă să ocupe funcții de stat și să completeze declarații de avere și interese. Dintre aceștia, 22 de oficiali care s-au aflat în conflict de interese într-o funcție electivă ocupă în continuare funcții elective similare, iar alți 22 activează pe posturi publice.
Datele statistice oferă o imagine clară a fenomenului la nivelul administrației. Conform agenției, cele 122 de dosare reprezintă aproximativ 35% din totalul interdicțiilor active aflate în acest moment în etapa de monitorizare, nefiind vorba de întregul istoric al agenției. Majoritatea covârșitoare a acestor cazuri, respectiv 75%, vizează persoane care dețineau funcții elective în momentul în care au încălcat legea.
Referitor la măsurile efective aplicate, sancțiunile confirmă analiza instituției privind lipsa de severitate. Pentru nouă dintre persoanele evaluate, fie instanțele au anulat sancțiunile, fie nu au fost dispuse măsuri deloc. Pentru restul oficialilor, penalitățile s-au limitat la o tăiere a salariului sau a indemnizației cuprinsă între 5% și 20%, pe o perioadă de la una la șase luni.
Din perspectivă juridică, documentul detaliază traseul prin care aceste dosare au căpătat caracter definitiv. Potrivit datelor comunicate, 25 de decizii au rămas definitive prin simpla necontestare de către persoanele vizate, iar alte 14 prin nerecurarea hotărârilor pronunțate inițial de Curtea de Apel. Restul dosarelor au fost soluționate definitiv prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instituția a precizat că în această raportare nu sunt incluse persoanele aflate în termenul de contestare, cele cu procese aflate pe rolul instanțelor și nici cazurile în care hotărârea judecătorească nu a fost încă redactată și comunicată.