În Monitorul Oficial, Partea I nr.  394/14.05.2020  a fost publicată OUG nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15.05.2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative (denumită în continuare OUG nr. 70/2020), dispozițiile  ordonanței respective  fiind în vigoare de la 14.05.2020. Printre alte reglementări de interes în această perioadă a stării de alertă, legiuitorul a reglementat prin OUG nr. 70/2020 și modalitatea în care se pot rezolva plângerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, aspect pe care îl vom prezenta în cadrul acestui articol. Care sunt plângerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală  vizate de legiuitor? Așadar plângerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală  vizate de legiuitor prin OUG nr. 70/2020 sunt cele prevăzute art. 336- 339 din Codul de procedură penală. Astfel, la art. 336 din Cod de procedură penală legiuitorul reglementează Dreptul de a face plângere și se prevăd următoarele: (1) Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. (2) Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală și se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală. (3) Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii. La art. 337 din Cod de procedură penală legiuitorul reglementează  Obligația de înaintare a plângerii și se prevăd următoarele: Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicațiile sale, atunci când acestea sunt necesare. La art. 338 din Cod de procedură penală legiuitorul reglementează   Termenul de rezolvare și se prevăd următoarele: Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanței. La art. 339 din Cod de procedură penală legiuitorul reglementează   Plângerea împotriva actelor procurorului și se prevăd următoarele:(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (2) În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială. (4) În cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția. (5) Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate. (6) Dispozițiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel. Cum se rezolvă plângerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală în perioada stării de alertă? Pe durata stării de alertă, instituită din motive generate de pandemia de COVID-19, plângerile împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală prevăzute de art. 336- 339 din Codul de procedură penală, care au fost înregistrate în termen de 30 de zile după încetarea stării de urgență, se rezolvă într-un termen de 30 de zile de la primirea acestora, prin derogare de la dispozițiile art. 338 din Codul de procedură penală. Pe durata stării de alertă, instituită din motive generate de pandemia de COVID-19, acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte. Dacă, din motive obiective, comunicarea prin poștă electronică nu se poate realiza, se vor folosi celelalte mijloace de comunicare prevăzute de Codul de procedură penală. Dacă pe durata stării de alertă, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este împiedicat să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării acestora. Dacă pe durata stării de alertă, din motive generate de pandemia de COVID-19, o instanță de judecată este împiedicată să își continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același grad care să preia soluționarea cauzelor pentru care se solicită acest lucru, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală [1] aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanței desemnate. [1]    Art. 76 din Codul de procedură penală (1) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să desemneze o altă curte de apel decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul. (2) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere curții de apel competente să desemneze un alt tribunal sau, după caz, o altă judecătorie decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizate în cazul în care se va emite rechizitoriul. (3) Dispozițiile art. 71 se aplică în mod corespunzător. (4) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile. (5) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă dispune, prin încheiere motivată, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii și desemnarea unei instanțe egale în grad cu cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul. (6) Încheierea prin care Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea nu este supusă niciunei căi de atac. (7) În cazul respingerii cererii de desemnare a altei instanțe pentru judecarea cauzei formulate, în aceeași cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleași motive. Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României