Sistemul PREVENT 2.0 și Algoritmii Big-Data în Prevenirea Conflictelor de Interese

1. Evoluția Cadrului Instituțional al ANI

Potrivit comunicatelor oficiale emise de Agenția Națională de Integritate (ANI), arhitectura de integritate a statului român traversează o etapă profundă de transformare tehnologică și operațională. Această etapă, denumită instituțional „ANI 2.0”, reprezintă o reconfigurare a mecanismelor de control, accentul fiind mutat în mod decisiv de pe reacție și sancțiune pe prevenție și intervenție timpurie.

Conform informărilor publice, platforma digitală PREVENT a fost inițial lansată la sfârșitul lunii iunie 2017, având ca obiectiv central prevenirea conflictelor de interese în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică. Secțiunea destinată informării persoanelor cu atribuții în implementarea prevederilor Legii nr. 184/2016 subliniază că primul sistem PREVENT a instituit un mecanism de verificare ex-ante a procedurilor inițiate prin sistemul electronic de achiziții publice. Mecanismul inițial presupunea analizarea datelor din Formularul de integritate prin interconectarea cu baze de date precum Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD). Acest sistem depista automat relațiile prezumtive dintre persoanele din autoritatea contractantă și ofertanți , generând un avertisment de integritate care obliga autoritatea să ia măsuri de remediere.

Cu toate acestea, tranziția către sistemul PREVENT 2.0 marchează un salt tehnologic semnificativ. Potrivit instituției, s-a realizat trecerea de la un proces semi-manual, bazat pe formulare, la o monitorizare complet automatizată prin intermediul inteligenței artificiale. Această reconfigurare completă a sistemului, operată după aproape un deceniu de funcționare a primei versiuni, are capacitatea de a scana procedurile și de a proteja fondurile publice cu o eficiență superioară. 

2. Lansarea Oficială și Validarea Constituțională a Noului Sistem

Lansarea oficială a platformei PREVENT 2.0 a avut loc în cadrul Conferinței A.N.I. 2.0, organizată pe data de 17 iunie 2026, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Evenimentul a fost marcat de participarea unor actori relevanți din sfera juridică și administrativă, subliniindu-se importanța noii strategii a Agenției.

Președintele Agenției Naționale de Integritate, Bogdan Sticlosu, a subliniat în deschidere că utilitatea pentru societate este cea care conferă valoare unei instituții publice. Abordarea preventivă a fost plasată în centrul dezbaterii privind statul de drept, intervențiile indicând că prevenția nu este doar o procedură administrativă, ci un element esențial pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în instituții.

Pentru a oferi o greutate juridică și constituțională dezbaterii, evenimentul a reunit pe aceeași scenă doi judecători ai Curții Constituționale a României:

• Prof. univ. dr. Dacian Dragoș, judecător al Curții Constituționale a României cu mandat între anii 2025 și 2034.
• Prof. univ. dr. av. Tudorel Toader, judecător al Curții Constituționale a României cu mandat încheiat, aferent perioadei 2006–2016.

Panelul de dezbateri, moderat de reprezentanții Agenției, a inclus experți și decidenți din zona de control și integritate, printre care:

• Bogdan Sticlosu, Președintele Agenției Naționale de Integritate.
• Anamaria Laura Dinescu, Director în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
• Bogdan Dințoi, Șeful Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF).
• Mihai Șaptefrați, avocat și fost membru al Consiliului Național de Integritate în perioada 2007–2009.
• Csongor-Attila Dezső, Consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi.

Concluzia asumată a fost că integritatea nu reprezintă un element opțional, iar fondurile publice aparțin cetățenilor, instituția transformându-se într-un actor activ care anticipează și previne riscurile.

3. Analiza Algoritmilor Big-Data: Tipologii de Încălcare a Cadrului de Integritate

Implementarea și consolidarea digitalizării prin utilizarea sistemului big-data a generat primele rezultate operaționale cuantificabile sub forma autosesizărilor. Datele statistice publicate de Agenție relevă un volum de 106 autosesizări deschise exclusiv în baza alertelor emise de sistem. Stadiul acestora este următorul:

• 69 de autosesizări au fost finalizate.
• 50 dintre acestea au primit soluție de constatare a stării de incompatibilitate.
• 19 au fost clasate.
• 37 se află în lucru, urmând a fi finalizate.

Atenție!

Big-data semnalează vulnerabilități majore în administrația locală. Un prim comunicat din 30.06.2025 a evidențiat riscurile de integritate prin vizarea a 3 aleși locali care încheiaseră contracte de aproximativ 1 milion de lei în cadrul UAT-urilor unde își exercitau mandatul. Lipsa unui filtru preventiv la nivelul autorităților contractante atrage riscul anulării actelor administrative și recuperării prejudiciilor de la ordonatorii de credite.

Analiza datelor a relevat trei tipare sistematice de încălcare a cadrului național de integritate, preponderent în administrația publică locală și în sistemul de sănătate:

1. Desfășurarea unor activități incompatibile cu statutul de către primari și viceprimari.
2. Încheierea de contracte cu Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT) în care au fost aleși consilierii locali, prin intermediul firmelor deținute de aceștia sau de soț/soție.
3. Numirea în consiliile de administrație ale spitalelor a unor persoane cu apartenență politică, prin nerespectarea reglementărilor legale.

Este precizat, de asemenea, că sistemul public de sănătate a fost un domeniu prioritar în Strategia Națională Anticorupție pentru perioadele 2016-2021 și 2021-2025.

În fața criticilor publice, Agenția a subliniat neutralitatea sistemului big-data, menționând că aproximativ 5% dintre persoanele vizate de aceste autosesizări aparțin tocmai partidului politic care critică activitatea instituției. Această cifră demonstrează că algoritmii aplică aceleași criterii tuturor, fără a face diferențieri pe criterii politice, fără partizanat sau excepții. Evaluările sunt permanent actualizate în conformitate cu jurisprudența și deciziile definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, asigurând rigoare și predictibilitate.

4. Randamentul Operațional PREVENT 2.0 în Achizițiile Publice

Performanța sistemului PREVENT 2.0 este detaliată în comunicatele instituției, raportându-se o viteză de procesare de 25 de ori mai mare comparativ cu versiunea anterioară. În primele trei luni de funcționare, indicatorii de eficiență au relevat următoarele rezultate:

• Au fost analizate peste 150.000 de persoane.
• Au fost analizate peste 70.000 de companii.
• S-au realizat peste 65.000 de analize.
• Au fost verificate peste 9.700 de proceduri de achiziție.
• Bugetul total însumat analizat a fost de aproximativ 86 de miliarde de lei.
• Au fost identificate 71 de incidente.

Datele defalcate arată eficiența sistemului și în luna mai 2026, lună în care au fost depistate incidente și potențiale conflicte de interese cu o valoare cumulată ce depășește 115 milioane de lei. Aceste nereguli, fiind depistate în faza ex-ante de către PREVENT 2.0, au permis remedierea sau stoparea riscurilor înainte de prejudicierea fondurilor publice. 

O analiză comparativă*  pusă la dispoziție de Agenție detaliază evoluția indicatorilor între perioada de primăvară timpurie și luna mai:

Platforma menține o structură deschisă și flexibilă, oferind acces instituțiilor centrale implicate în gestionarea fondurilor publice sau nerambursabile, precum Agențiile de Dezvoltare Regională și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Totodată, sunt avute în vedere dezvoltări viitoare, care includ integrarea cu sistemul SINEPCVI administrat de DGPCI, identificarea situațiilor de pantouflage și utilizarea unor modele neurale dedicate pentru extinderea analizelor. 

5. Spețe și Cazuri Practice: Tipologia Conflictelor de Interese Evitate

Comunicatele Agenției prezintă în detaliu o serie de incidente identificate exclusiv prin intermediul algoritmilor de corelare automată a bazelor de date, subliniind capacitatea sistemului de a identifica interese încrucișate complexe.

Speța 1: Corelarea istorică a asocierilor comerciale (Fonduri Europene) Într-o procedură de achiziție derulată de o autoritate centrală, având o valoare de aproximativ 70 milioane de lei, sistemul a depistat legături potențiale între un factor decizional și o societate subcontractantă participantă. Verificările avansate efectuate de inspectorii de integritate au demonstrat că factorul de decizie era unic acționar la o societate comercială care fondase, în trecut, o altă firmă, radiată în anul 2024, în asociere cu subcontractantul ofertant din procedura analizată. Această mapare a istoricului corporativ demonstrează capacitatea sistemului de a nu se limita doar la conexiunile active din prezent.

Speța 2: Relații de rudenie în comisia de evaluare (Fonduri Europene) În cadrul unei alte proceduri centrale de peste 65 milioane de lei, au fost generate 7 notificări de integritate automate, vizând un buget specific de aproximativ 2,5 milioane lei pe loturile afectate. Algoritmul a detectat calitatea de soț/soție între beneficiarul real a 7 loturi licitate și un membru din comisia de evaluare a ofertelor. Prin emiterea notificărilor de integritate către ANAP, persoana vizată a fost înlocuită imediat din componența comisiei, eliminându-se riscul de fraudare.

Speța 3: Conflictul „Asociat-Ofertant” (Fonduri Europene) Un incident vizând un buget de aproximativ 2 milioane de lei a fost generat în cadrul unei proceduri contractate de o autoritate publică locală. Sistemul a identificat că acționarul unei companii de consultanță ce a redactat documentația tehnică s-a înscris ca ofertant la licitația rezultată, folosindu-se de o altă companie unde deținea calitatea de unic acționar. Inspectorii au reacționat prin emiterea unei notificări de relații către ANAP.

Speța 4: Funcții încrucișate la nivel local (Buget Național) La nivelul unei autorități locale, într-o procedură pe loturi în valoare de aproximativ 5 milioane de lei, a fost depistată maparea unor funcții încrucișate. Mai mulți consilieri locali, care dețineau roluri de factori de decizie, aveau simultan și funcții de decizie în structura unui subcontractant participant în procedură alături de un ofertant. În acest caz au fost impuse măsuri prin emiterea de avertismente de integritate și notificări de relații către ANAP.

Aceste intervenții punctuale demonstrează că fiecare alertă emisă reprezintă, în mod direct, fonduri financiare salvate și constituie un element activ de descurajare a fraudei. Prevenția, astfel cum precizează Agenția, nu este limitată la declarații de intenție sau comunicare, ci devine o misiune operată prin algoritmi, date și voință instituțională. Agenția se consolidează astfel ca un pilon principal în gestionarea riscurilor de integritate și un actor activ în efortul de a preveni fraudarea fondurilor publice.

6. Finanțarea Proiectului și Recunoașterea Internațională

Modernizarea infrastructurii de integritate a beneficiat de un suport tehnic și financiar amplu. Conform datelor oficiale, atât platforma Avertizori361, cât și sistemul PREVENT 2.0 au fost finanțate în cadrul proiectului privind dezvoltarea sistemului pentru creșterea interoperabilității instituțiilor publice în verificarea ex-ante a achizițiilor publice. Finanțarea a fost asigurată din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), coordonator de reforme și investiții fiind Ministerul Justiției (Apel necompetitiv – cod: PNRR/2022/C.7/I.4/1).

La nivel extern, instrumentul big-data a primit o recunoaștere internațională independentă, fiind menționat favorabil în documente strategice de referință. Atât Raportul privind statul de drept 2025 (Rule of Law Report), cât și Raportul de conformitate GRECO (Runda a Cincea de Evaluare privind prevenirea corupției la nivel central) au recunoscut relevanța acestui instrument. De asemenea, entitatea GRECO a luat act de înființarea platformei, apreciind capacitatea acesteia de a genera alerte bazate pe toate declarațiile de avere și interese. Totuși, documentul extern precizează că, având în vedere lansarea recentă, eficacitatea platformei urmează să fie reevaluată în raportul de conformitate următor, pentru a se putea statua cu privire la implementarea completă a recomandărilor.

Prin integrarea acestor instrumente tehnologice avansate, controlul administrativ și juridic în materia achizițiilor publice din România atinge noi standarde, oferind garanții superioare de protecție a bugetelor naționale și comunitare, în contextul unei transparențe bazate strict pe prelucrarea obiectivă a volumelor mari de date.