Actualizarea tariful de utilizare şi a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale

Ordonanța Guvernului nr. 23/2025 a modificat Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 în privinţa tariful de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România,  cuantumul amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei, respectiv în cazul lipsei peajului , a modificat nivelul tarifelor de trecere pentru utilizarea podurilor de peste Dunăre între Giurgeni şi Vadu Oii (DN 2A), precum şi între Feteşti şi Cernavodă (autostrada A2), împreună cu modul de aplicare, direct prin Ordonanța nr. 15/2002. Astfel, doar nivelul şi modul de aplicare a tarifului de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre în sensul Giurgiu-Ruse va rămâne reglementat prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.

Măsuri introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 23/2025.

1. Actualizarea nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naționale.

Tarifele pentru autoturisme au rămas identice. În schimb, au fost majorate tarifele de utilizare a drumurilor naționale pentru vehiculele de transport marfă şi de transport persoane.

NIVELUL tarifului de utilizare a drumurilor naţionale

 2. Actualizarea cuantumului tarifelor de trecere pentru utilizarea podurilor dunărene.

Ordonanța nr. 23/2025 a actualizat anexele nr. 6 și 7 la Ordonanța nr. 15/2022 privind cuantumul tarifelor de trecere pentru utilizarea podurilor dunărene și modul de aplicare al acestora, inclusiv vehiculele exceptate de la plata tarifelor de trecere.

În conformitate cu prevederile art. XXXVI alin. (1)  din O.U.G. nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, “pentru anul 2025, operatorii economici cărora li se aplică prevederile art. 9 alin (1) lit. b) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, au obligația de actualizare a tarifelor și taxelor pe care le obțin din activitatea de bază, cu cel puțin rata anuală a inflației pentru anul 2024 față de ultima actualizare a acestora cu excepția situațiilor în care creșterile anuale de tarife și taxe au fost superioare ratei anuale a inflației.”

3. Actualizarea cuantumului amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei.

 Potrivit notei de fundamentare la această Ordonanță, având în vedere faptul că din anul 2022 cuantumul amenzilor aplicate pentru lipsa rovinietei valabile pentru categoriile B – H a rămas la același nivel, Guvernul a considerat că era nevoie de o actualizare a cuantumului amenzilor contravenționale aplicabile utilizatorilor pentru lipsa rovinietei valabile.

De asemenea, având în vedere că numărul contravențiilor aplicate în anul 2024 pentru circulația fără achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România (rovinieta) a fost de peste 750.000, a rezultat că valoarea actuală a amenzilor nu era în măsură să descurajeze fenomenul contravențional.

Astfel, valoarea amenzilor contravenționale s-a calculat ca fiind de două ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda minimă și de patru ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda maximă.

3. Actualizarea cuantumului amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei peajului. 

Cuantumul amenzilor aplicate pentru lipsa peajului valabil a fost stabilit în anul 2015.

Valoarea amenzilor contravenționale s-a calculat ca fiind de zece ori tariful de trecere, pentru amenda minimă și de douăzeci de ori tariful de trecere, pentru amenda maximă.

Având în vedere că numărul contravențiilor aplicate în anul 2024 pentru circulația fără achitarea tarifului de trecere (peaj) a fost de peste 170.000, a rezultat că valoarea actuală a amenzilor nu era în măsură să descurajeze fenomenul contravențional.

Având în vedere ultima actualizare a tarifelor de trecere a fost în anul 2018, ordonanța a actualizat aceste tarife cu indicele lunar al prețurilor de consum (pentru servicii) în perioada decembrie 2018 – decembrie 2024 calculat conform datelor statistice lunare publicate pe site-ul INS.   Tarifele de utilizare și de trecere, achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, își mențin valabilitatea.

4. Stabilirea camerelor de monitorizare în punctele de trecere a frontierelor.

O altă măsură a vizat stabilirea prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 a camerelor ce sunt destinate exclusiv monitorizării traficului rutier în punctele de trecere a frontierei si din proximitatea acestora.

In data de 01.01.2025, Romania a intrat in spațiul Schengen,  fapt ce a condus la eliminarea controalelor la frontiera de stat a României, cu statele care sunt membre ale Uniunii Europene si, implicit a staționarilor cauzate de verificarea vehiculelor  in punctele de trecere a frontierei, din punct de vedere al respectării prevederilor legale si, după caz, al sancționării abaterilor constatate.  Având in vedere eliminarea controlului din punctele de trecere a frontiere de stat a României  cu statele care sunt membre ale Uniunii Europene, masurile legislative impuse prin OG nr.14/2024 (anexa nr.5 la OG nr.15/2002), care vizează fluidizarea traficului trebuie limitate doar la punctele de trecere a frontierei pe care România le are în prezent cu statele vecine, motiv pentru care se impune actualizarea anexei nr. 5 la OG nr.15/2002.

Mai multe detalii aici.

Motivare.

În scopul satisfacerii cerințelor desfășurării traficului rutier în condiții de siguranță și confort pe autostrăzile și drumurile expres, C.N.A.I.R. - S.A. (administratorul drumului) execută lucrări și servicii de întreținere și reparații.

Potrivit datelor din nota de fundamentare la această ordonanță, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (C.N.A.I.R.-S.A.) administrează în prezent o rețea de 1.280 km de autostrăzi și drumuri expres, cu o creștere de aproximativ 48% față de anul 2019.  Evoluția autostrăzilor și drumurilor expres în România din 2019 până în 2025 a fost marcată de progrese semnificative și se prezintă, astfel:

• 2025 – Autostrăzi și Drumuri expres – 1.280 km fizici / 3.840 km echivalenți

• 2025 – Drumuri naționale – 15.471 km fizici   / 17.742 km echivalenți

• 2019 – Autostrăzi și Drumuri Expres – 866 km fizici / 2.598 km echivalenți

• 2019 – Drumuri naționale – 15.452 km fizici   / 17.720 km echivalenți.

Guvernul României justifică majorările tarifare pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii rutiere prin creșterea bugetului alocat Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNAIR). Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a asigura drumul de calitate și siguranța acestora pe termen lung, având în vedere creșterea traficului rutier, cerințele de siguranță sporită și fenomenelor meteorologice extreme care pot afecta grav infrastructura existentă. Creșterea tarifelor este considerată necesară pentru a permite alocarea fondurilor necesare implementării soluțiilor tehnice avansate și întreținerii infrastructurii în cele mai bune condiții.

Printre prioritățile pentru investiții se numără, în primul rând, gestionarea apelor pluviale, o problemă crucială pentru protejarea autostrăzilor și drumurilor expres. Evacuarea apelor pluviale este vitală pentru prevenirea deteriorării rapide a drumurilor din cauza acumulărilor de apă, eroziunii sau alunecărilor de teren. Apa stătătoare sau acumulările de mâl pot reduce performanța sistemului de drenaj, ceea ce duce, în cele din urmă, la riscuri de inundații pe drumuri, punând în pericol siguranța șoferilor și integritatea infrastructurii.

Principalele măsuri luate pentru prevenirea acestor pericole includ:

Menținerea șanțurilor și rigolelor pentru a preveni acumulările de apă sau de mâl, cu intervenții rapide atunci când există pericole imediate (remedierea defecțiunilor în maximum 24 de ore).

Întreținerea corespunzătoare a sistemelor de drenaj, inclusiv camerele de cădere, căminele de vizitare și grătarele de descărcare, pentru a asigura o evacuare rapidă și eficientă a apei pluviale.

Repararea rapidă a podețelor deteriorate, cu termene scurte pentru readucerea acestora la performanță, asigurând un flux continuu al apei și prevenind blocajele.

Mentenanța periodică a marcajelor rutiere și echipamentelor de semnalizare, esențiale pentru siguranța circulației, în special pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate scăzută.

De asemenea, tehnologiile de monitorizare a condițiilor meteo extreme (cum ar fi poleiul, ceața sau vântul puternic) devin tot mai importante. Aceste echipamente sunt necesare pentru a detecta rapid fenomenele periculoase și pentru a informa șoferii, permițându-le să ia măsuri de precauție, evitând astfel accidentele și deteriorarea drumurilor.

În ansamblu, guvernul argumentează că aceste majorări tarifare sunt esențiale pentru a asigura infrastructura rutieră de calitate, capabilă să facă față cerințelor unui trafic în continuă creștere și condițiilor meteo extreme, protejând astfel viața participanților la trafic și economisind costuri pe termen lung, prin prevenirea degradării premature a drumurilor.

În concluzie, Guvernul a considerat, în nota de fundamentare, că ”un buget mai mare pentru executarea lucrărilor si serviciilor de întreținere nu doar că permite o planificare mai eficientă și mai amplă a întreținerii autostrăzilor/drumurilor expres, dar ajută și la prevenirea costurilor suplimentare pe termen lung, oferind o mai mare siguranță și drumuri care se păstrează într-o stare bună pentru o perioadă lungă de timp, fără să fie nevoie de reparații majore constante.  Un buget mai mic va limita aceste posibilități și va necesita o gestionare mai strictă a resurselor, axându-ne doar pe reparațiile urgente și esențiale." În ceea ce privește lucrările de întreținere a autostrăzilor/drumurilor expres, Guvernul a concluzionat că "acestea sunt, în general, mult mai complexe decât cele realizate pe drumurile naționale datorită caracteristicilor infrastructurale superioare si a cerințelor mai stricte privind siguranța și durabilitatea. Astfel, autostrăzile trebuie să reziste nu doar la un trafic mai intens, dar și la solicitări mecanice mult mai mari, ceea ce impune soluții tehnice și materiale de o calitate superioară și intervenții mai frecvente.”