12 septembrie 2025 – Ministerul Energiei a anunțat organizarea unei dezbateri publice privind instituirea cadrului de reglementare necesar dezvoltării proiectelor de producție a biometanului în România. Evenimentul va avea loc pe 18 septembrie 2025, între orele 09:30 – 11:00, în format videoconferință.
Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul energiei, menit să promoveze producerea de biometan, este supus consultării publice în perioada 3–15 septembrie 2025. Înscrierea la dezbatere este posibilă până pe 17 septembrie, ora 12:00, prin completarea formularului dedicat.
Potențialul biometanului în România și impactul socio-economic
Conform unui studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), România are un potențial anual de producție de circa 501 ktep de biometan, provenit din :
- Deșeuri agricole – resturi vegetale, culturi nevalorificate
- Dejecții animale – gunoi de grajd și bălegar
- Resturi vegetale – deșeuri din industria alimentară și curățenia terenurilor agricole
Acest potențial poate fi valorificat pentru producția de biometan injectabil în rețeaua națională de gaze naturale, contribuind astfel la atingerea obiectivului național de 5% gaze regenerabile în Sistemul Național de Transport (SNT) până în 2030.
Proiectele de biometan ar avea multiple beneficii. Ar putea genera locuri de muncă în mediul rural, reduce poluarea solului și a apei, stabiliza rețelele locale și crea lanțuri circulare de valoare, întărind coeziunea socială și dezvoltarea economică locală.
În prezent, proiectele anunțate pot acoperi până la 1,5% din obiectivul național, însă fără intervenție legislativă rapidă, aceste investiții riscă să nu se concretizeze.
De ce este nevoie de acest cadru legal?
În prezent, România se confruntă cu deficiențe majore în colectarea separată și tratarea bio-deșeurilor, înregistrând una dintre cele mai scăzute rate de reciclare din UE.
Deși în România există stații de epurare care utilizează digestia anaerobă și produc biogaz pentru consum propriu sau pentru producerea de energie electrică, aceste practici sunt limitate ca amploare, iar capacitatea de scalare este blocată din cauza lipsei unui cadru legislativ dedicat, care să conțină norme clare pentru producția, injecția, transportul și comercializarea biometanului. Această lacună:
- Descurajează investitorii
- Împiedică operatorii de rețea să stabilească proceduri clare de preluare
- Lasă nevalorificate resurse precum resturi agricole, dejecții animale și nămolurile din epurarea apelor uzate
În plus, revizuirile recente ale Directivei (UE) 2024/3019 privind epurarea apelor uzate urbane și ale Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, stabilite prin acordul provizoriu din februarie 2025, impun cerințe stricte pentru toate statele membre:
- Eliminarea materiei organice biodegradabile din apele uzate până în 2035
- Reducerea risipei alimentare până în 2030 cu 10% pentru procesarea alimentelor și industrie, și cu 30% pentru retail, HORECA și sectorul rezidențial
Fiecare întârziere legislativă reduce drastic șansele de a atinge țintele asumate prin Planul Național Integrat Energie–Climă (PNIESC) și Strategia Energetică a României, care prevăd ca până în 2030 cel puțin 5% din gazele transportate prin SNT să fie biometan.
Riscul cel mai mare este ratarea obiectivelor asumate prin Planul Național Integrat Energie–Climă și Strategia Energetică a României, care prevăd ca până în 2030 cel puțin 5% din gazele transportate prin Sistemul Național de Transport să fie reprezentate de biometan. Cum un proiect are nevoie de circa cinci ani pentru a fi implementat, fiecare întârziere legislativă reduce drastic șansele de a atinge aceste ținte.
Ce aduce nou proiectul de ordonanță?
Modificările propuse de Ministerul Energiei sunt prezentate ca fiind esențiale pentru a permite producerea și integrarea biometanului în rețelele naționale de transport și distribuție a gazelor naturale. Printre cele mai importante noutăți menționăm:
· redefinirea clară a noțiunilor de biogaz, biometan și gaze naturale, pentru a include biometanul ca resursă compatibilă cu infrastructura existentă;
· introducerea termenului de gaze din surse regenerabile și a unei definiții distincte pentru producătorul de biometan;
· extinderea atribuțiilor operatorilor de transport și distribuție, care vor fi obligați să accepte racordarea producătorilor de biometan în condiții transparente și nediscriminatorii;
· actualizarea mecanismului de garanții de origine, pentru a se conforma legislației europene și prevederilor O.U.G. nr. 163/2022.
Pe scurt, aceste măsuri clarifică regulile de funcționare a pieței și deschid calea pentru investiții într-un sector încă blocat la nivel legislativ.
Beneficiile adoptării noilor reguli
Ministerul Energiei consideră că introducerea unui cadru normativ adecvat va conduce la dezvoltarea producerii şi comercializării biometanului şi ar aduce beneficii multiple:
- pentru mediu - prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, scăderea poluării aerului și transformarea bio-deșeurilor într-o resursă energetică;
- pentru energie - prin diversificarea surselor și consolidarea securității energetice, cu folosirea infrastructurii existente pentru transportul gazelor verzi;
- pentru economie - prin atragerea de investiții, dezvoltarea pieței interne și crearea de locuri de muncă, în special în zonele rurale;
- sociale - prin îmbunătățirea calității vieții și menținerea stabilității tarifelor, dat fiind că producătorii de biometan vor suporta integral costurile de racordare.
În plus, biometanul are o compoziție chimică similară cu gazul natural și poate fi utilizat direct în rețelele existente, fără investiții majore în infrastructură. Într-o perioadă în care producția internă de gaze naturale scade, biometanul devine o alternativă viabilă pentru menținerea securității energetice.
Legătura cu obiectivele europene
Proiectul de ordonanță de urgență reprezintă un pas esențial pentru ca România să contribuie la obiectivul european de 35 miliarde m³ biometan/an până în 2030, asumat prin planul REPowerEU și reconfirmat în Regulamentul 2024/1789.
Fără reglementare rapidă:
- Investițiile anunțate (până la 1,5% din obiectivul național) riscă să nu se concretizeze
- România nu va putea valorifica complet potențialul energetic existent
- Încălcarea directivei și a regulamentelor europene poate atrage sancțiuni și pierderi de finanțare.
Fiecare întârziere legislativă reduce drastic șansele de a atinge țintele asumate prin Planul Național Integrat Energie–Climă (PNIESC) și Strategia Energetică a României, care prevăd ca până în 2030 cel puțin 5% din gazele transportate prin SNT să fie biometan.
Riscul cel mai mare este ratarea obiectivelor asumate prin Planul Național Integrat Energie–Climă și Strategia Energetică a României, care prevăd ca până în 2030 cel puțin 5% din gazele transportate prin Sistemul Național de Transport să fie reprezentate de biometan.
Cum un proiect are nevoie de circa cinci ani pentru a fi implementat, fiecare întârziere legislativă reduce drastic șansele de a atinge aceste ținte.
Proiect de OUG
Notă de fundamentare
Proiectul este dat în vederea armonizării cadrului legislativ național cu prevederile:
- Regulamentului (UE) 2024/1789 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 privind piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului și ale
- Directivei (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 privind normele comune pentru piețele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale și al hidrogenului.