25 Iunie, 2019

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice.

Calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensii DUPĂ emiterea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012

Milioane de pensionari s-au confruntat cu serioase probleme privind metodologia practică şi legală de calcul (1) a contribuţiei de sănătate şi (2) a impozitului, din venitul din pensie. Pentru veniturile din pensii, problemele care trebuie clarificate sunt următoarele: 1. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribu­ţiei de sănătate? 2. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitu­lui pe venit? 1. Precizări preliminarii Aşa după cum se va vedea din cele ce urmează, soluţia legală se bazează pe următoa­rele: 1. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de să­nătate, este de 740 lei (inclusiv), fiind clar şi stabilit la modul imperativ prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006[1] privind reforma în domeniul sănătăţii. Veniturile din pensii cuprinse între 740 lei şi 1.000 lei se supun ...

continuare →

Unele neajunsuri ale legislaţiei fiscale

În baza actualelor prevederi legale, în cazul în care un contribuabil se înregistrează cu contribuţii şi/sau cu impozite cu reţinere (stopaj) la sursă restante la plată, organele fiscale sunt obligate să aplice următoarele sancţiuni: 1) să calculeze majorări/dobânzi fiscale; 2) să calculeze penalităţi; 3) să aplice amenzi; 4) să întocmească sesizări penale (pe care să le înainteze la Parchet); 5) să aplice alte sancţiuni dintre cele prevăzute prin „Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor”. Cum numărul contribuabililor (în special în condiţiile crizei actuale) care se înregistrează cu restanţe la plata obligaţiilor fiscale este destul de mare, este uşor de înţeles mulţimea de sancţiuni pe care le au de aplicat, de urmărit, de încasat, de executat etc. organele fiscale. Dintre aceste sancţiuni, numai calculul de majorări / dobânzi fiscale şi de penalităţi se face corect, complet, fără erori şi fără scăpări. Sancţiunile fiscale, cu sesizări penale, prevăzute prin ...

continuare →

Inadvertenţe legislative în stabilirea momentului la care se consideră că are loc plata obligaţiilor bugetare

Momentul plăţii obligaţiilor fiscale a cunoscut, în ultimii ani, reglementări foarte diferite, generând multe confuzii, interpretări dintre cele mai diferite, chiar diametral opuse, generatoare de prejudicii contribuabililor. Pentru aceeaşi operaţiune de achitare a obligaţiilor bugetare, „momentul plăţii” a fost stabilit foarte diferit de la o reglementare la alta, respectiv la data: 1) creditării contului bugetar corespunzător – pe perioada 1 ianuarie – 25 martie 2003; temei legal: art. 24 din O.G. nr. 61/2002; 2) creditării contului curent general al trezoreriei statului – pe perioada 25 martie – 31 decembrie 2003; temei legal: Legea nr. 79/2003; 3) debitării contului plătitorului – începând cu 1 ianuarie 2004; temei legal: O.G. nr. 92/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Reglementarea momentului plăţii obligaţiilor fiscale la o altă dată decât data de la care se iau banii din contul plătitorului, de către bănci, a generat şi generează numeroase şi serioase consecinţe negative în rândul contribuabililor, ...

continuare →

Prevederi teribiliste conţinute în art. 112 din Legea nr. 76/2002

Prin art. 112 din Legea nr. 76/2002 privind „Sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă” se prevede că reţinerea de către angajator de la salariaţi a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă. Acest articol nu a avut aplicabilitate practică niciodată (din 1 martie 2002, şi până în prezent) din următoarele cauze: (1) nu sunt prevăzute care sunt organele de control care au competenţa de constatare a infracţiunii prevăzute prin acest articol pentru încălcarea căreia se întocmeşte o sesizare penală, care se înaintează la Parchet; (2) nu se prevede o sumă minimă de contribuţii nevirate în termen după care să se aplice o sancţiune atât de gravă (de infracţiune, pedepsită cu închisoare de la 3 luni ...

continuare →

Particularităţi ale contractului civil, încheiat potrivit codului civil, faţă de contractul de muncă, încheiat în baza codului muncii

Contractul civil este acordul între două sau mai multe persoane în scopul de a produce efecte juridice, constând, în general, în realizarea unui produs, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită executant/prestator se obligă să realizeze un produs, să execute o lucrare, să presteze un serviciu pentru şi sub autoritatea unui beneficiar, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei plăţi convenite. Orice persoană poate încheia un număr nelimitat de contracte civile pentru executarea oricărui bun (produs, lucrare, serviciu) existent în comerţ (în circuitul civil, care se vinde şi se cumpără). Este cunoscut că, clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă. Spre exemplu, pentru anul 2005, s-a prevăzut prin Hotărârea Guvernului nr. 2.346 din 14 decembrie 2004 pentru stabilirea salariului de bază minim ...

continuare →