21 August, 2019

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice.

Impozitarea clădirilor, a terenurilor și a mijloacele de transport, intrate/ieşite în/din proprietate, se face prin reglementări aberante, inechitabile, absurde și discriminatorii

Cuprins:„Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni”. (Platon).„Legea e moartă, când triumfă sceleraţii”. (Anatole France, Les Dieux ont soif 27).1. Esenţa problemei în discuţie.Anexa nr. 1/1. Evoluţia reglementărilor privind impozitele și taxele locale de la 1 ianuarie 1952 și până în prezent.Anexa nr. 1/2. Prevederile cu privire la impozitarea clădirilor, a terenurilor și a mijloacelor de transport 1) din prima și din ultima reglementare, din perioada 1 ianuarie 1952 – 31 decembrie 2015, și 2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vigoare cu 1 ianuarie 2016.Anexa 1/3. Situaţia comparativă dintre prevederile cu privire la impozitarea clădirilor, a terenurilor și a mijloacelor de transport în vigoare pe perioada 1 ianuarie 1952 – 31 decembrie 2015, faţă de cele aberante, în vigoare cu 1 ianuarie 2016.2. Exemple care demonstrează caracterul aberant, inechitabil, absurd și discriminatoriu al prevederilor legale prin care se impozitează mijloacele de ...

continuare →

Neajunsuri legislative în definiţia sediului permanent

Definiţia sediului permanent, din legislaţia fiscală, prezintă următoarele neajunsuri, care pot fi invocate de contribuabili în contestarea actelor de control fiscal, prin care li s-au stabilit sancţiuni şi în baza articolului 8 din Codul fiscal.1. În Codul fiscal, „Definiţia sediului permanent” este în „Art. 8. Definiţia sediului permanent”, printr-un text destul de mare pentru o definiţie, de 860 de cuvinte, pe 1,4 pagini format A4, cu font de 11, rând la rând.Chiar în primul alineat al art. 8 din Codul fiscal se prevede că, pentru a se înţelege sensul şi conţinutul „definiţiei sediului permanent”, trebuie avute în vedere şi „comentariile de la art. 5 «Sediul permanent» din modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”.Deosebit de important este a se reţine faptul că în „Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”  nu există comentariile de la art. 5.Credem ...

continuare →