26 Iunie, 2019

Anul școlar 2016-2017: un nou statut al elevului și un nou program în locul “Laptele şi cornul”

Anul școlar 2016-2017, care va debuta pe 12 septembrie, îi prinde pregătiți pe oficialii ministerului Educației, care au ținut în dezbatere publică, timp de câteva luni, noul Statut al elevului, astfel încât să fie gata cu aplicarea lui la primul sunet de clopoțel. În schimb, colegii de la ministerul Agriculturii s-au gândit să înlocuiască “Laptele și cornul” abia la mijlocul lunii august, timpul fiind insuficient pentru a putea demara un nou program pentru anul școlar în curs.

Statului elevului român, primul din istoria postdecembristă

Noul statut al elevului a fost reglementat pe 10 august, de ministrul Educației, prin Ordinul nr. 4742/2016 (publicat astăzi în Monitorul Oficial), după ce a stat în dezbatere publică timp de șapte luni. Documentul cuprinde toate drepturile și obligațiile elevilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ de stat, particular sau confesional din România. Statutul Elevului va fi aplicat în corelaţie cu regulamentul intern al fiecărei şcoli. Este, potrivit ministerului Educației, pentru prima dată după 1990 când un astfel de act stabilește aceleași reguli pentru toți elevii din România, indiferent de forma de învățământ. Prevederile Statutului se aplică începând din această toamnă, din anul şcolar 2016-2017.

Ce drepturi vor avea toți elevii din România?

Una dintre noutăți este legată de uniforma elevilor, aceştia urmând să nu mai primească absențe dacă nu o poartă. Și telefoanele mobile pot fi utilizate acum de elevi, cu acordul profesorilor și în caz de urgență. În plus, copiii nu pot fi deposedați de bunurile personale care nu atentează la siguranța personală sau a celorlalte persoane din școală. 

Dreptul de a evalua profesorii este descris pe larg în noul Statut. Cei care se simt nedreptățiți vor putea contesta notele primite, iar semestrial își vor evalua în mod anonim profesorii.  Conform documentului, elevii au dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, dar și de a fi informați privind notele acordate, înaintea consemnării acestora în catalog.

În Capitolul II, care cuprinde drepturile elevilor, se precizează, la Art. 6, că “elevii au dreptul la respectarea imaginii, demnității și personalității proprii, și au dreptul la protecția datelor personale “, iar la Art. 7, “elevii au dreptul de a beneficia de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic și din partea altor elevi din cadrul unității de învățământ”.

Documentul precizează și criteriile de discriminare care sunt interzise – criteriile de rasă, de etnie, de limbă, religie,  sex, convingeri, dizabilități, naționalitate, cetățenie, vârstă, orientare sexuală, stare civilă, cazier, tip de familie, situație socio-economică, probleme medicale, capacitate intelectuală sau alte criterii cu potențial discriminatoriu.

De asemenea, elevii au dreptul la libertatea de exprimare, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți, și fără a prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Dreptul la educație este mai clar definit, fiind diferențiat în noul Statut pe baza pluralismului educațional, în acord cu vârsta și particularitățile individuale. O noutate aici este că pe baza avizului de înscriere al Consiliului de Administrație al școlii, un elev poate promova doi ani de studii într-un an școlar, dacă are performanțe deosebite.

Art. 10 este o inovație pentru elevi, care vor avea dreptul la protest. Astfel, condițiile de protest sunt aceleași ca în legile în vigoare și trebuie să aibă loc fără perturbarea orelor de curs. Tot în afara orarului, elevii au dreptul la reuniune, care va fi organizată la cererea grupului de inițiativă, cu aprobarea consiliului de administrație.

Articolul 11 vine cu precizări legate de dreptul la asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice și logopedice școlare, ori în unități medicale de stat. La debutul fiecărui an școlar, cadrul medical al unității va evalua starea de sănătate a elevilor.

Ce obligații vor avea elevii din toate școlile românești?

Capitolul III cuprinde obligațiile pentru elevi – comportamentul jignitor, indecent, de intimidare sau de discriminare este interzis, și de asemenea, manifestările violente față de colegi și cadrele didactice.

Elevii au îndatorirea de a frecventa cursurile, conform art. 14, și de a se pregăti la ore, de a respecta regulamentele și legile în vigoare și deciziile din învățământul preuniversitar. Ținuta vestimentară trebuie să fie decentă și adecvată, iar lipsa matrcolei sau a elementelor de identificare nu înseamnă absențe nemotivate pentru elevul respectiv.

O noutate în această categorie este obligația elevilor de a nu plagia, de a respecta drepturile de autor și apartenența informațiilor din lucrările efectuate și de a susține și elabora lucrări originale.

Ca și până acum, copiii nu au voie să distrugă sau să modifice documentele școlare, să dețină și să consume alcool, droguri, tutun, substanțe etnobotanice și să participe la jocuri de noroc, să introducă în perimetrul școlii arme albe, produse pirotehnice, sprayuri lacrimogene, paralizante sau alte asemenea mijloace. De asemenea, copiii nu au voie să împrăștie materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic, sau să provoace, să instige și să participe la acte de violență în unitatea de învățământ și în afara ei.

Capitolul IV cuprinde sancțiunile ce se vor aplica în caz de încălcare a obligațiilor, sancțiuni care se vor da “în funcție de gravitate”. Potrivit Art. 16, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unității de învățământ sau în cadrul activităților extrașcolare, pentru a îndeplini condițiile de sancționare. În aceste cazuri, elevii au însă dreptul la apărare.

Sancțiunile ce pot fi aplicate elevilor sunt în număr de șase, până la cea mai gravă, exmatricularea:
observație individuală;

  • mustrare scrisă;
  • retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit, a bursei sociale, Bani de liceu, a bursei profesionale;
  • mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;
  • preavizul de exmatriculare;
  • exmatriculare.

Ultimele trei prevederi nu se pot aplica în învățământul primar, pentru elevii din clasele I-IV, sancțiunile putând fi însoțite de scăderea notei la purtare, respectiv de diminuarea calificativului. Este interzisă sub orice formă sancționarea prin mustrarea în fața colectivului, iar la Art. 17 se prevede că elevii nu pot fi supuși unor sancțiuni colective. O altă noutate constă în posibilitatea anulării unei sancțiuni, la 8 săptămâni după aplicarea ei, sau la încheierea semestrului, când Consiliul de Administrație poate decide dacă elevul va fi iertat, pentru că a avut, ulterior, un comportament fără abateri.

“Laptele și cornul” va fi înlocuit. Ministerul Agriculturii se mai gândește cu ce fel de alimente

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică la final de august, cu nici o lună înainte de începerea noului an școlar, un proiect de modificare a programelor naționale „Laptele și cornul” și „Fructe în școli”. Primul dintre ele, care se adresează preşcolarilor din grădiniţele de stat şi private şi elevilor din

învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, prevede acordarea zilnică de lapte sau produse lactate în cantităţi de 200 ml şi de produse de în ambalaje de 80 g/unitate. 

Dacă acest program a fost inițiat în urmă cu 14 ani, celălalt proiect, „Fructe în şcoli, a demarat în anul școlar 2009-2010 și presupune, pe lângă distribuţia de fructe şi/sau legume, şi măsuri educative. Beneficiarii programului sunt elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat. În cadrul programului s-au distribuit mere pentru zilele de şcolarizare şi s-au organizat vizite la ferme şi staţiuni de cercetare, concursuri cu premii, activităţi de grădinărit în curtea şcolii ca măsuri educative adiacente distribuţiei de mere. 

Autoritățile au făcut aici și rapoarte de evaluare: pentru anul şcolar 2010-2011, aproape 69% din elevii care au primit măr l-au şi consumat, iar 22% nu l-au consumat de fiecare dată şi 8,3% nu l-au consumat deloc. Motivele principale pentru care mărul nu a fost consumat se referă la calitatea acestuia: „stricat”, „bătut”, miroase urât”. Și calitatea cornului este contestată, alături de necesitatea de a diversifica gama de produse distribuite şi modul de împachetare a acestora (includerea unor jocuri interactive, colecţionarea unor magneţi). 

În aceleași rapoarte de evaluare, autoritățile menționează că “produsele nu sunt mereu atractive, că se instalează monotonia”, ceea ce generează un prim efect negativ al implementării programelor – lipsa consumului regulat şi conştient al produselor – în 10% din cazuri, cei chestionaţi afirmând despre colegii lor că nu consumă merele primite, ci le aruncă prin clasă. În cazul cornului şi laptelui e aceeași situație, produsele sunt fie aruncate, fie date altor copii, fie sunt luate de personalul şcolii, mediul urban fiind cel în care o parte din produse sunt risipite. 

Pentru diversificarea acestor produse, ministerul îi întreabă, în noul proiect, pe elevi și părinți, ce produse de paificație doresc să consume – corn, baton, biscuiți, ce fel de fructe și sub ce formă, proaspătă sau preparată și cu frecvență. 

Noul Program pentru şcoli pune accent deosebit pe componenta educaţională, cele două scheme – fructe şi lapte – necesitând ambele suport în această direcţie, cu măsuri educative eligibile pentru sprijin financiar european de până la 15% din alocările definitive aferente fiecărei scheme. Simpla distribuţie a produselor, neînsoţită de măsuri care să ofere informaţii corecte, complete despre noţiunea de alimentaţie sănătoasă, despre beneficiile consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, adaptate vârstei copilului beneficiar, riscă să compromită îndeplinirea obiectivelor de sănătate şi educaţie atât de necesare pentru asigurarea atractivităţii şi eficienţei programului.”, se susține în proiectul Ministerului Agriculturii.

Un ultim capitol este alocat autorităților competente să distribuie aceste produse – consiliile județene, consiliile locale sau altele, oficialii întocmind și aici un chestionar pentru a afla preferințele în această materie. Astfel, din analiza comparativă descrisă în proiect reies atât avantajele, cât și dezavantajele implementării programelor de unele autorități: “Aşa cum se remarcă din analiza comparativă de mai sus, derularea programului prin consiliile judeţene asigură o rată a absorbţiei ridicată (pentru Programul „Fructe în şcoli), dar riscă să neglijeze produsele locale şi lanţul scurt de aprovizionare, din cauza volumului mare de produse necesare şi a reţelei de distribuţie aferente de care producătorii locali nu dispun.” 

Opiniile, propunerile și sugestiile pot fi trimise timp de 45 de zile de la data postării proiectului pe pagina ministerului Agriculturii, 16 august. Asta înseamnă însă că, dacă doar dezbaterea publică va dura până la finalul lunii septembrie, implementarea noilor programe va fi valabilă, cel mai probabil, din anul școlar următor.

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Comentarii

  • Răspunde
    Paul
    ianuarie 19 2017

    Eu copii voie cu telefoanele la scoala in timpul pauzei NU in ore ???
    Vreau sa stiu daca da si unde pot gasii regula daca exista vreo lege asupra asa ceva

  • Răspunde
    Dan
    ianuarie 27 2017

    Mai este valabil art. 147 al. C din Regulamentul Scolar
    va rog sa-mi spuneti daca pot sa ma transfer din clasa 12-a curs de zi in clasa 13 curs seral in vacanta dintr-e semestre?
    Multumesc!

Scrie un comentariu