Nici nu au început să fie aplicate modificările aduse Codurilor fiscal și noii parlamentari se pregătesc să aprobe altele. Camera Deputaților a fost convocată în sesiune extraordinară joi, pentru aprobarea unui proiect de lege care elimină impozitarea pensiilor. Deși proiectul, inițiat de un fost parlamentar care acum nu mai are un mandat, nu a fost discutat nici măcar în comisia de specialitate și are un aviz negativ de la fostul guvern, pe motiv că impactul bugetar este de peste 2,2 miliarde lei, acum are toate șansele să treacă la vot.
Pe lângă scutirea pensionarilor de la plata impozitului, indiferent de cuantumul pensiei, bugetul de stat va suporta și contribuția de asigurări sociale de sănătate a pensionarilor și a celor cu pensii pe caz de boală. De altfel, fiscalitatea va avea, din 2017, modificări majore în proceduri, după schimbările anunțate și care așteaptă să fie puse în practică de noul guvern. Astfel, au fost revizuite Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, a apărut Legea parteneriatului public privat, dar și alte modificări legislative care vor avea efecte asupra antreprenorilor, oamenilor de afaceri dar și pentru firme și persoanele fizice. Vestea bună este că cele mai multe schimbări sunt în favoarea mediului de afaceri.
Cele mai importante modificări din Codurile fiscale
Principala schimbare care intră în vigoare din 2017, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, este reducerea TVA de la 20% la 19%. Micșorarea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată se va aplica la multe servicii, la bunurile de îmbrăcăminte, încălţăminte, electrocasnice, dar și la băuturile alcoolice.
O altă modificare a aceleiași legi, apărută odată cu publicarea în Monitorul Oficial, a OUG nr. 84/2016, este legată de reactivarea fiscală a firmelor:
- partenerii de afaceri care cumpără de la o firmă inactivă fiscal își pot deduce TVA
- în momentul reactivării, firmele își recapătă codul valid de TVA și își pot deduce întreaga sumă pe care nu au avut voie să o deducă pe parcursul suspendării codului.
Microîntreprinderile cu capital social mai mare de 45.000 lei (anterior, valoarea capitalului era de 25.000 lei) pot opta pentru plata impozitului pe profit.
Tot de la începutul acestui an, conturile bancare ale debitorilor nu pot fi instituite cu popriri după cum consideră Fiscul, care bloca toate conturile firmei pentru sume și de 3-4 ori mai mari decât suma datorată. Activitatea societății era de multe ori anulată din cauza sechestrelor, ori de acum încolo datornicilor li se va bloca un singur cont, cel în care sunt banii, iar valoarea popririi nu poate fi mai mare ca suma datorată.
De asemenea, profitul reinvestit în echipamente tehnologice, calculatoare, programe informatice, va fi scutit de impozit pe perioada nedeterminată.
Altă schimbare este legată de recunoașterea plăților prin carduri sau alte mijloace de plată electronice la distanță, pentru taxe și impozite.
Plățile pentru zilieri sunt specificate, în mod expres, că nu intră în sfera asigurărilor sociale obligatorii, iar un instrument birocratic cu care statul nu câștiga nici timp, nici bani, Registrul operatorilor intracomunitari, va dispărea. Era obligatoriu ca orice persoană impozabilă să figureze în acest registru, dacă efectua tranzacții cu societăți din state membre UE, dar s-a constatat că tranzacțiile erau întârziate pentru că treceau mai multe zile până când fiscul reușea să opereze în registru toate modificările.
Nu în ultimul rând, agricultorii vor avea un regim special de TVA, indiferent că sunt organizați ca întreprinderi individuale, familiale, PFA sau persoane fizice, care au plafonul de afaceri de 65.000 euro/an. Astfel, agricultorii vor aplica pe facturi la «Regim special» o cotă forfetară de compensare de 1% în 2017, de 4% în 2018 şi de 8% din 2019. În cazul în care au venituri din alte activități, devin automat plătitori de TVA şi nu mai pot aplica Regimul special de TVA, cu cote compensatorii.
Reguli noi pentru PFA-uri și întreprinderile individuale
Începând cu 2017, persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale își vor restrânge domeniile de activitate la 5, respectiv 10 clase de activitate prevăzute de CAEN, cu un număr maxim de salariați, de 3, respectiv 8. Așadar, PFA poate desfășura activitățile pentru care este autorizată, singură sau împreuna cu cel mult trei persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat și înregistrat în condițiile legii. Iar întreprinderea individuală poate avea cel mult 10 clase de activități prevăzute de codul CAEN și poate angaja cel mult 8 salariați, terțe persoane, cu contract individual de muncă încheiat și înregistrat în condițiile legii și poate stabili relații contractuale cu oricare persoane fizice și juridice, sau cu alte întreprinderi individuale. Dacă vor opta pentru schimbarea formei de organizare sau a obiectului de activitate, noile certificate de înregistrare se vor emite gratuit.
De menționat că studenții care vor să își înființeze propria afacere sunt scutiți de plata taxelor de înregistrare a PFA sau întreprinderii individuale și de plata tarifelor pentru serviciile de asistență. Pentru aceste scutiri, studentul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- să urmeze cursurile unei instituții de învățământ superior acreditată;
- să fie cel puțin în anul II de studiu și să fi promovat, integral, la data solicitării, toate cerințele programei de învățământ prevăzute de senatul instituției;
- nu a împlinit vârsta de 30 de ani.
Legea PPP – parteneriatul public-privat, sau cum se vor derula afacerile între stat și firme private
Tot pe finalul anului 2016 a fost promulgată Legea nr. 233/2016, care aplică procedura de derulare a unui parteneriat public-privat ce are ca obiect realizarea, reabilitarea sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public sau operării unui serviciu public. Legea PPP – parteneriatului public-privat stabilește modul de finanțare a unui asemenea proiect, cum se vor adjudeca aceste contracte, clauzele parteneriatului, procedurile pentru finanțarea investițiilor, sursele de finanțare și altele. Un contract de parteneriat public-privat va conține, obligatoriu:
- obiectul proiectului realizat in parteneriat public privat;
- condițiile de înființare și funcționare a societății de proiect;
- termenele de realizare a lucrărilor;
- regimul juridic al bunurilor implicate în proiect;
- modalitatea de finanțare a proiectului;
- modalitatea de recompensare a partenerului privat;
- răspunderea contractuală a partenerilor;
- procedura și limitele subcontractării;
- condițiile de încetare a contractului.
Legea a intrat în vigoare de la sfârșitul lunii decembrie, iar în termen de 90 de zile, ministerul de Finanțe trebuie să emită normele de aplicare.
Ai nevoie de Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!
buna ziua
am radiat o societate in data de 18/01/2017 in urma careia a rezultat un imobil achiztionat ca PJ. acum dupa radiere, acest imobil ramane asociatului unic (adica mie) ca PF. de ce trebuie sa platesc impoit pe tot anul 2017 ca PJ?
era lafel daca se radia pe 01/01/2017? pentru 1 zi / 1 luna se plateste pe tot anul? nu exista posibilitatea de recalculare?