17 August, 2017

ANALIZĂ: Cum ar putea fi afectată piaţa muncii din România de prognozata criză financiară?

Un posibil declin al economiei mondiale va duce la apariția unei noi crize economice, conform ultimelor estimări ale finanțiștilor. O criză financiar mondială nu va ocoli țara noastră și va avea efecte imedite asupra pieței muncii. Care ar fi domeniile afectate, ce pot face angajații într-o astfel de situație și cum se pot orienta după locurile de muncă disponibile, vom analiza în materialul următor.

Primul efect al unei crize financiare în 2017 pe piața românească a muncii va fi reducerea activității companiilor, din cauza dimunării cererilor externe și interne de produse. Astfel, activitate mai puțină va însemna o reducere a locurilor de muncă și creșterea șomajului. Evoluția economică a țării noastre seamănă destul de mult cu perioada crizei economice anterioare, din 2007-2009: PIB-ul a crescut de la un an la altul, numărul salariaților a crescut, veniturile lor sunt mai mari, iar rata șomajului este destul de mică, de peste 5-6 procente.

Creșterea angajărilor, perioadă anterioară a unei crize pe piața muncii?

Potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, piața muncii a avut o evoluție explozivă, având în vedere că cifra de afaceri a firmelor de recrutare şi închiriere personal este de 8-9 ori mai mare față de 2008. După prăbușirea din 2008-2009, în următoarea perioadă, 2010-2012, s-a recuperat rapid, pentru că firmele au făcut angajări masive. De atunci, piața s-a mai așezat, spun specialiștii în HR, deoarece ritmul angajărilor este mai scăzut, iar cele mai mari procente le ocupă angajările temporare. De altfel, companiile care închiriază forță de muncă temporară aveau, anul trecut, 44.500 de salariaţi, faţă de numai 6.000 de salariaţi în 2008.

Și numărul angajaților necalificați a crescut foarte mult în ultimii ani, după datele primului studiu pe piața muncii, întocmit de Patronatul Investitorilor Autohtoni. Asta pune țara noastră într-o lumină și mai proastă pe piața internațională a muncii, pentru că ponderea muncitorilor necalificați din România este de peste 14%, una dintre cele mai ridicate din regiune. De altfel, și angajatorii și antreprenorii intervievați de analiștii care au întocmit studiul spun că lipsa unei calificări clare sau a studiilor reprezintă una din problemele cu care se confruntă cel mai des.

Clasamentul ocupațiilor din România arată că “brandul nostru de țară” este subzistența și munca necalificată: cei mai numeroși sunt şoferii de tiruri, cu aproape 130.000 de contracte de muncă, urmaţi de vânzători (125.000) şi lucrători comerciali (120.000), apoi muncitorii din confecții (97.304 contracte de muncă), din domeniul asamblării şi montării pieselor (72.243) şi domeniul manipulării mărfurilor (71.285). Creșterea numărului de muncitori necalificați cu 8% și scăderea celor calificați cu 0,3% arată că industria scade, sectoarele economice nu sunt consolidate, așa cum ar părea, datorită creșterii economice.

Care sunt domeniile cele mai sigure pe piaţa muncii, care ar supraviețui unei crize economice?

Criza din 2008 a dus la pierderea a mai mult de opt milioane de locuri de muncă. Deşi nici o industrie nu este pregătită pentru o altă criză, există domenii care ar putea fi mai puţin afectate, printre acestea fiind  învăţământul, contabilitatea sau sistemul public de guvernare, conform lui Andrew Chamberlain, economist şef la Glassdoor.

Învățătorii și profesorii, mai ales cei universitari, care au ajuns la grade de salarizare mai mari, nu ar avea nicio teamă într-o eventuală criză economică. Sistemul de învățământ va exista, indiferent de situația economică a unei țări. Plus că la nivel mondial, toate sistemele de învățământ duc lipsă de profesori, conform unui studiu UNESCO.

La fel este și sistemul medical - medicii, asistentele și personalul încdrat în spitale ar fi pe lista celor cu un loc de muncă sigur. Și aici cifrele arată un deficit în domeniul angajărilor, iar țara noastră este în fruntea listei cu țările care au nevoie de personal medical, din cauza migrației acestora în alte țări din Europa.

Aproape identic este și sistemul contabil, unde angajații, auditori sau contabili au o rată de angajare de peste 2 procente, după cum arată datele companiilor de recrutare.

Nu în ultimul rând, angajații din sistemul public ar putea fi liniștiți în eventualitatea unei crize economice, fie că sunt specializaţi pe energie electrică, gaze naturale, alimentare cu apă sau canalizări.

Ce trebuie să facă un angajat în căutarea unui job, în plină criză economică?

Specialiștii în HR spun că dezvoltarea personală continua este cea mai bună cale de a-ți găsi un alt loc de muncă, să știi sa faci mai multe lucruri, să fii dispus să își schimbi competențele. În plus, pentru contracararea efectelor unei eventuale disponibilizări, moralul, abilitățile de relaționare sunt foarte importante. Astfel, angajatul nu trebuie să privească disponibilizarea ca pe o tragedie, ci ca pe o deschidere către noi oportunități. La fel de important este să nu devii disperat în căutarea unui loc de muncă, pentru că angajatorii te simt imediat și, paradoxal, nu te angajează. Analiștii pieței muncii recomandă să rămâi cât poți de calm, să primești cu demnitate ce ți se oferă și să ai încredere că vei găsi și alte soluții.

Finanțiștii recomandă, în schimb, în eventualitatea unei crize pe termen lung, ca angajatul să dețină un cont de economii cu cel puțin 2-3 salarii.

Guvernul lucrează la legea salarizării pentru 2017 și a avut discuții cu sindicatele, analizând datele pe baza unui studiu al Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale. Studiul include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale, în condițiile creșterii salariului minim brut garantat în plată.  Așadar, angajații de la stat nu ar trebui să se teamă de o eventuală criză economică, în condițiile creșterii salariilor, așa cum prevede proiectul legii salarizării.

Potrivit Guvernului, creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. Ministrul muncii a anunțat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public ar fi nevoie de alocarea a aproximativ 20 de miliarde de lei până în 2022. 

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu