Discuţii recente pe forumuri, în special pe marginea reglementărilor privind veniturile asimilate salariilor, ne-au determinat la această prezentare asupra condiţiilor pentru fiecare din cele două încadrări.

Potrivit art. 55 din Codul fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Pentru ca aceste venituri să capete forma legală ca provenind din activităţi dependente, trebuie să existe proba că părţile care au intrat în relaţia de muncă – angajatul şi angajatorul – au stabilit de la început:

– felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;

– prestaţia angajatorului (prin care acesta pune la dispoziţia angajatului mijloacele de muncă);

– prestaţia angajatului (prestaţia fizică sau capacitatea intelectuală, dar nu şi contribuţie în capital);

– cheltuielile pe care le suportă angajatorul (indemnizaţia de delegare-detaşare şi alte cheltuieli de această natură, indemnizaţia de concediu sau pentru incapacitate temporară de muncă).

Regulile din Codul fiscal privind impunerea veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:

– indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

ATENŢIE! indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ (astfel cum această încadrare a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, cu aplicare de la 1 octombrie 2011);

– drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

– indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

– sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

– indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;

– sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

– indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

– sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică.

ATENŢIE! Este bine de reamintit unele încadrări de dată relativ recentă, dispuse – ca modificări sau nou-introduse – prin O.U.G. nr. 109/2009, cu aplicare de la 1 ianuarie 2010. Ne referim la:

remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;

remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;

sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;

sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;

indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;

orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.

Avantajele în bani şi în natură sunt considerate a fi – potrivit pct. 69 din Normele de aplicare a Codului fiscal – orice foloase primite de salariat de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz.

Cu anumite excepţii pe care le vom menţiona la punctul următor din prezentare, avantajele primite în legătură cu o activitate generatoare de venituri din salarii sau asimilate salariilor includ, însă nu sunt limitate la:

– utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

– cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

– împrumuturi nerambursabile;

– anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

– abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

– permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

– primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii;

 – tichete-cadou acordate acordate potrivit legii.

Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, la stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de persoana fizică, cum ar fi:

– folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;

– acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică şi altele;

– abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;

– permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;

– cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;

– contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică şi termică şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute în mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;

– cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier;

– contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul:

* pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;

* pentru alţi beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.

– tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent dacă acestea sunt acordate potrivit destinaţiei şi cuantumului prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.

Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entităţii care le acordă.

Veniturile în natură, precum şi avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţă între preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.

Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia.

În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat.

Avantajele conexe, cum ar fi: apă, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă; evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinţa se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsură specifică sau la nivelul preţului practicat pentru terţi.

Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face astfel:

– pentru vehicule evaluarea se face ca în cazul evaluării avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a maşinii aflată în patrimoniul afacerii, iar avantajul se determină proporţional cu numărul de kilometri parcurşi în interes personal din totalul kilometrilor;

– pentru alte bunuri, evaluarea se face tot ca în cazul bunurilor aflate în patrimoniul afacerii şi avantajul se determină proporţional cu numărul de metri pătraţi folosiţi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.

La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinţă mixtă, pus la dispoziţie unui angajat, nu se iau în considerare distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.

Nu sunt considerate avantaje:

– contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul localităţii;

– reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;

– costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinţa în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în condiţiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeşte acest avantaj.

În acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăşeşte această limită să fie considerat avantaj în natură, în situaţia în care salariatului în cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective;

– diferenţele de tarif la cazare în locaţiile reprezentând amenajări recreative şi sportive din dotarea ministerelor de care beneficiază personalul propriu, conform legii;

– contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pe participant;

– primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civilă profesională pentru administratori/directori, încheiate şi suportate de societatea comercială pentru care desfăşoară activitatea, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Într-un material viitor – despre sume ce nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit.

3 COMENTARII

  1. Buna ziua. Lucrez in sistem contractual intr-un consiliu judetean. Am depasit varsta de 60 de ani si in calitate de posesor de Certificat de revolutionar, conform art.5 din Legea 341 din 2004, beneficiez de o reducere de 5 ani a limitei de varsta. Intrebarea mea se refera la veniturile cumulate pentru calculul pensiei si anume:
    1. Am fost unic asociat intr-o societate comerciala unde am fost si administrator. Sumele ce mi-au revenit ca dividende se iau in considerare la calculul pensiei?
    2. Incepand cu 2004 am primit indemnizatia de revolutionar si desi in lege se precizeaza in mod expres ca ,, sumele primite nu constituie venit si nu se impoziteaza” mi-a fost calculat si retinut lunar 5.5% CASS. In acest caz sumele respective se pot considera venituri? si se pot lua in calcul la stabilira pensiei?
    Cu stima.

  2. Doresc să stiu dacă pentru premiile încasate constant şi fără întrerupere în perioada 1996.-2000 trebuia plătită contribuția la fondul de pensii. Mulțumesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here