4 Decembrie, 2016

Urmează să avem un cadru legal cu adevărat aplicabil pentru impozitarea veniturilor din jocuri de noroc?

În urma repetatelor semnale venite din partea consultanților fiscali și a organizatorilor de jocuri de noroc privind necesitatea unui sistem care să permită impozitarea efectivă a veniturilor obținute din acest tip de activitate, Guvernul a răspuns prin publicarea Ordonanței de urgență nr. 92/2014. Actul normativ modifică în mod substanțial sistemul de impozitare a veniturilor din jocuri de noroc.

Astfel, s-a renunțat la ideea de neimpozitare a acestor venituri la nivelul jucătorilor, vehiculată adesea în presa dedicată acestei industrii, optându-se în schimb pentru un sistem de impozitare progresivă. Potrivit noilor prevederi, jucătorii datorează statului până la un sfert din sumele încasate, în funcție de cuantumul veniturilor înregistrate.

Cota maximă a impozitului (de 25%) vizează exclusiv sumele încasate ce depășesc echivalentul a 100.000 de euro și nu reprezintă un element de noutate, aceasta fiind cota aplicabilă anterior tuturor veniturilor impozabile din această categorie.

Principala modificare adusă legislației fiscale privește în schimb redefinirea veniturilor din jocuri de noroc, care acum includ toate sumele încasate în urma participării la astfel de activități, definiția anterioară făcând trimitere la câștigurile reale obținute de participanți. În plus, limita neimpozabilă de 600 de lei pe zi, realizată la un organizator de jocuri de noroc, pentru această categorie de venituri a fost eliminată. Prin urmare, începând cu jumătatea lunii februarie 2015, se pare că fiecare sumă încasată de jucători va fi impozitată, indiferent de mizele „investite” de jucători.

Cota progresivă de impozitare (1% pentru veniturile de până la 14.999 de euro, 16% pentru sumele cuprinse între 15.000 și 99.999 de euro, respectiv 25% pentru veniturile care depășesc pragul de 100.000 de euro), coroborată cu noua definiție a veniturilor din jocuri de noroc, poate conduce la situații absurde în care un fericit câștigător să constate că norocul nu a fost tocmai de partea lui odată ce toate obligațiile fiscale au fost îndeplinite.

Noile prevederi mențin responsabilitatea calculării, reținerii și plății către bugetul de stat a impozitului datorat de participanți în ograda organizatorilor de noroc. Însă, pentru veniturile obținute din lozuri, festivaluri de poker, slot-machine și jocurile de noroc la distanță (on-line), această obligație revine participanților, care trebuie să depună o declarație anuală în acest sens, urmând ca autoritățile fiscale să emită decizia de impunere aferentă.

Diferența între perioadele de raportare (și anume anual pentru jucătorii care obțin venituri din activități de jocuri de noroc pentru care impozitul nu se reține la sursă, respectiv lunar pentru celelalte tipuri de jocuri de noroc), precum și interpretările curente în legătură cu ceea ce reprezintă o sumă încasată din perspectivă fiscală pot duce la situații în care un jucător va fi impozitat diferit în funcție de activitatea de jocuri de noroc din care a obținut venituri.

Poate cel mai bun răspuns la aceste semne de întrebare există deja în textul Ordonanței de urgență nr. 92/2014, care stabilește o cotă unică de impozitare (1%) pentru veniturile obținute din jocuri de noroc de persoanele nerezidente, deși aceasta nu urmărește impozitarea în România a veniturilor obținute de nerezidenți din lozuri, festivaluri de poker, slot-machine și jocurile de noroc on-line.

Aplicarea unui tratament similar pentru veniturile obținute de rezidenți ar simplifica lucrurile, eliminând disfuncționalitățile care vor apărea cu siguranță în practică după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 92/2014.

Există speranța că normele metodologice vor clarifica unele dintre aceste semne de întrebare. Până la publicarea acestora, rămâne de văzut dacă ziua de vineri, 13 februarie, data intrării în vigoare a prevederilor Ordonanței de urgență nr. 92/2014, va purta ghinion. Și dacă da, cui?

Autor:

Alexandru Manucu_TZA

Alexandru Mănucu

Țuca Zbârcea & Asociații Tax

Tax Senior Consultant

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Ţuca Zbârcea şi Asociaţii

Ţuca Zbârcea & Asociaţii este o firmă de avocatură de tip „full service”, având un portofoliu format din numeroase companii naţionale şi multi-naţionale, importante instituţii financiare, precum şi autorităţi publice şi instituţii guvernamentale. Ţuca Zbârcea & Asociaţii oferă servicii pluridisciplinare prin intermediul echipei de avocaţi, propriilor divizii de specialitate sau reţelei de colaborări teritoriale şi internaţionale. Cu o echipă formată din peste 100 de avocaţi în cadrul biroului din Bucureşti. Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Date de contact: Tel.: + 40 21 204 88 90, fax: + 40 21 204 88 99, e-mail: office@tuca.ro, web: www.tuca.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu