11 Decembrie, 2016

UPDATE: Guvernul vrea să pună ordine la plata arieratelor

MFP a iniţiat, recent, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

După prezentarea pe Legestart, a prevederilor generale din proiect, revenim – în cele ce urmează – cu detalii punctuale, referitoare la modificările şi completările propuse pentru Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Situaţia de la care s-a pornit o constituie cuantumul excesiv al plăţilor restante şi al arieratelor, la nivel local, de natură să influenţeze negativ deficitul bugetului general consolidat şi în acelaşi timp să pună în pericol ţintele convenite cu organismele financiare internaţionale.

În condiţiile reglementărilor actuale, deşi consiliile judeţene aveau solicitări de la autorităţile administraţiei publice locale de alocare şi pentru plata arieratelor, ele nu pot repartiza sume şi pentru plata acestora.

De asemenea, Legea privind finanţele publice locale, nr. 273/2006, nu conţine reglementări prin care direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene în urma constatării nerespectării prevederilor de mai sus să poată constrânge autorităţile administraţiei publice locale să prioritizeze cheltuielile, astfel încât să conducă la diminuarea stocului de arierate.

Faţă de această motivaţie, să vedem ce modificări se preconizează a fi aduse la Legea finanţelor publice locale.

Sunt definite arieratele, ca reprezentând plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenţei.

Reguli bugetare

Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor să asigure achitarea plăţilor restante precum şi – adaugă proiectul de modificare – a plăţilor restante rezultate în cursul anului curent.

Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv – adaugă din proiectul de act normativ – a arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia angajamentelor noi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Pe cale de excepţie de la regulile astfel modificate, se prevede posibilitatea ca ordonatorii de credite să facă noi angajamente pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Rolul ordonatorilor de credite se propune a fi reformulat, astfel că aceştia, potrivit proiectului de act normativ, repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Cotele defalcate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, cu excepţia impozitului pe veniturile din pensii, se alocă lunar, proiectul de act normativ propunând ca alocarea să se facă până cel târziu în data de 8 a lunii în curs.

În reglementarea actuală, alocarea se face în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit.

Reamintim că aceste cote se alocă astfel:

o cotă de:

a) 41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;

b) 11,25% la bugetul local al judeţului;

c) 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale a finanţelor publice judeţene la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a bugetului local al judeţului.

Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Potrivit legii, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 18,5%, o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, astfel:

a) 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, în funcţie de următoarele criterii: populaţie, suprafaţa din intravilanul unităţii administrativ-teritoriale şi capacitatea financiară a unităţii administrativ-teritoriale;

b) 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean – mai întâi, aşa cum propune proiectul de modificare a legii – pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru ca numai după achitarea datoriilor să se facă repartizară şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, precum şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Hotărârea consiliului judeţean se comunică directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, instituţiei prefectului şi consiliilor locale din judeţ.

Cererile de alocări se referă cu prioritate la acoperirea datoriilor

În termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Consiliul judeţean este obligat să solicite în scris tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri pentru – şi aici intervine prioritatea propusă prin proiectul de act normativ – pentru acordarea de sume pentru achitarea arieratelor, precum şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală.

În speţă, este vorba despre repartizarea sumelor conform criteriilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. b) – pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală –, precum şi a celor prevăzute la art. 33 alin. (4) lit. f) – sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti, diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior încheiat.

Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 7% prevăzută la art. 32 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, astfel:

a) 85% din sumă se repartizează prin decizie a directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, utilizându-se în mod corespunzător prevederile, procedura şi criteriile de repartizare prevăzute la alin. (4) lit. a)-f);

b) 15% din sumă, precum şi sumele reţinute prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) lit. f) se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, – şi din nou proiectul schimbă şi aici ordinea de prioritate  – pentru acordarea de sume pentru achitarea arieratelor şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală.

Execuţia bugetară

La principiile care se aplică în execuţia bugetară, astfel cum sunt prevăzute în art. 49 din lege, proiectul de ordonanţă propune o serie de dispoziţii noi care, în esenţă, privesc:

- raportarea, de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, până cel târziu pe data de 6 a fiecărei luni, a situaţiei plăţilor restante înregistrate la nivelul bugetului general al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, la finele lunii precedente;

- obligaţia ordonatorilor de credite ai bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, care înregistrează arierate de a diminua, lunar, volumul acestora cu cel puţin 5%, calculat la soldul lunii anterioare.

În caz contrar, se sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;

- posibilitatea ca, la cererea ordonatorilor principali de credite prin care se angajează să achite arierate, conturile acestora să fie alimentate atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale până la nivelul sumelor solicitate pentru plata arieratelor;

- obligaţia ordonatorilor de credite ai instituţiilor publice, de subordonare locală, finanţate integral din venituri proprii care înregistrează arierate de a diminua, lunar, volumul acestora cu cel puţin 3% calculat la soldul lunii anterioare.

În caz contrar, li se sistează plăţile, mai puţin cele pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor.

Condiţii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi

 În cazul împrumuturilor pentru refinanţarea datoriei publice locale, “precum şi – doreşte să adauge aici proiectul de lege – a împrumuturilor contractate şi/sau garantate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea pre-finanţării şi/sau co-finanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de pre-aderare şi post-aderare de la Uniunea Europeană”, totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi şi comisioane aferente acestor tipuri de împrumuturi, nu se ia în considerare la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4) al articolului 63.

Sancţiuni contravenţionale

Proiectul de ordonanţă de urgenţă propune modificarea încadrării unora din fapte ca fiind sancţiuni contravenţionale, în condiţiile nivelului apreciat drept redus, în prezent, al amenzilor pentru sancţiunea contravenţională aplicată autorităţilor administraţiei publice locale în cazul în care nu cuprind credite distincte în bugetele locale pentru achitarea plăţilor restante.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu