6 Decembrie, 2016

Un raport al Comisiei evidenţiază existenţa unei crize a inovării în Europa şi analizează progresele statelor membre

Potrivit concluziilor Comisiei Europene din raportul privind competitivitatea Uniunii inovării, pentru ca Strategia Europa 2020 să poată determina o creştere durabilă inteligentă, este necesar ca nivelul de performanţă al UE în materie de inovare să fie ameliorat considerabil în numeroase sectoare.

Raportul analizează punctele tari şi punctele slabe ale sistemelor naţionale de cercetare şi inovare şi oferă elemente concrete care vor sta la baza opţiunilor strategice naţionale. Raportul se bazează pe Tabloul de bord al Uniunii inovării şi include o fişă descriptivă cu informaţii detaliate referitoare la performanţa fiecărei ţări în materie de cercetare şi inovare.

Principalele concluzii ale raportului

Europa trebuie să-şi accelereze investiţiile în cercetare şi inovare. În prezent, UE progresează lent spre atingerea obiectivului de a investi 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare (2,01% în 2009), însă decalajul faţă de principalii concurenţi creşte tot mai mult, mai ales din cauza faptului că întreprinderile investesc mai puţin în cercetare şi dezvoltare. În 2008, 24% din totalul cheltuielilor mondiale pentru cercetare şi dezvoltare au fost realizate în UE (29 % în 1995). În raport cu PIB, în Japonia sau în Coreea de Sud întreprinderile investesc de două ori mai mult decât în Europa.

În perioadele de criză economică, investiţiile acumulate în cercetare şi inovare produc un efect contraciclic. Țările care și-au intensificat investiţiile în cercetare şi inovare au perspective mai bune de ieşire din criză. În 2009, şaptesprezece state membre au reuşit să-şi menţină sau să-şi mărească bugetul pentru cercetare şi dezvoltare, iar în 2010 şaisprezece state membre.

Investiţiile în inovare trebuie să fie mai „inteligente”. Țările cu cele mai bune performanţe în materie de inovare şi-au concentrat investiţiile asupra unei strategii de specializare inteligente, care combină politicile de stimulare a ofertei (cum sunt subvenţiile publice pentru învăţământul superior, cercetarea şi dezvoltarea în sectorul întreprinderilor, capitalul de risc şi infrastructurile ştiinţifice şi tehnologice) şi politicile de stimulare a cererii (cum sunt achiziţiile publice de produse inovatoare, standardizarea bazată pe performanţe şi reglementarea proconcurenţială a pieţelor produselor).

Formarea personalului cu înaltă calificare trebuie să corespundă necesităţilor întreprinderilor. Numai 46% dintre cercetătorii din UE lucrează în sectorul întreprinderilor (80% în SUA). Statele membre ar trebui să-şi adapteze sistemele de învăţământ astfel încât să sporească acest procent, garantând totodată o mai bună satisfacere a necesităţilor întreprinderilor.

Integrarea şi internaţionalizarea cercetării duce la creşterea randamentului investiţiilor. Internaţionalizarea şi producția eficientă de excelenţă ştiinţifică se consolidează reciproc. Fluxurile de cunoştinţe din interiorul Europei (adică fluxurile de studenţi, cooperarea în materie de co-publicaţii și co-brevete) constituie un atu important şi urmează să fie îmbunătăţite ulterior, ca urmare a finalizării Spaţiului european de cercetare. Aceste fluxuri sunt însă concentrate într-un număr restrâns de ţări vest-europene.

Existenţa unor condiţii-cadru nefavorabile împiedică transformarea cunoştinţelor în produse şi servicii comercializabile. Europa pierde tot mai mult teren în ceea ce priveşte exploatarea rezultatelor cercetării. UE este cel mai mare producător mondial de publicaţii ştiinţifice supuse evaluării inter pares (29% în 2009), însă în Japonia şi Coreea de Sud ritmul de creştere a numărului de cereri de brevete depuse în temeiul Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor (PCT) este aproape dublu faţă de cel din UE. Jumătate dintre statele membre nu produc deloc brevete de înaltă tehnologie validate de Oficiul European de Brevete (OEB). Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja şi gestiona într-un mod mai rentabil proprietatea intelectuală. Brevetul UE negociat în prezent va constitui un important punct de plecare.

Europa dispune de un potenţial important în materie de invenţii tehnologice capabile să soluționeze problemele societăţii. În 2007, UE a înregistrat 40% dintre brevetele legate de tehnologii de combatere a schimbărilor climatice. Acest lucru demonstrează că investiţiile orientate către cercetare şi demonstraţie, realizate în sectoare cheie, combinate cu măsurile de sprijinire a dezvoltării pieţelor, pot duce la realizarea de noi tehnologii şi inovaţii. Acesta este spiritul parteneriatelor europene pentru inovare lansate de Uniunea inovării.

Avem nevoie de IMM-uri mai inovatoare şi mai dinamice. UE trebuie recupereze distanţa față de SUA în ceea ce priveşte intensitatea cercetării în sectoarele de înaltă şi medie tehnologie. Cu alte cuvinte, are nevoie de schimbări structurale, atât inter-, cât şi intrasectoriale. Unele ţări europene, precum Austria şi Danemarca, au realizat această schimbare structurală trecând la o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaştere. De asemenea, multe dintre aceste țări şi-au revenit cu mai mult succes din criza economică. Elementele comune care stau la baza acestui succes sunt existenţa unor IMM‑uri inovatoare şi dinamice, valorificarea excelenţei ştiinţifice din sectorul cercetării publice şi realizarea unor condiţii-cadru favorabile introducerii de noi cunoştinţe pe piaţă.

Context

O dată la doi ani, Raportul privind competitivitatea Uniunii inovării – care vizează toate cele 27 de state membre şi şase ţări asociate – va contribui la strategia Europa 2020 printr-o analiză statistică şi economică aprofundată a principalelor elemente ale unui sistem de cercetare şi inovare eficient. Aceasta este prima ediţie în cadrul iniţiativei „O Uniune a inovării” (IP/10/1288)) şi înlocuieşte fostul Raport privind ştiinţa, tehnologia şi competitivitatea.

Raportul privind competitivitatea Uniunii inovării: http://ec.europa.eu/iuc2011

Iniţiativa „O Uniune a inovării”: http://ec.europa.eu/innovation-union

Strategia Europa 2020 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm.

Sursa: Comisia Europeană IP/11/692

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu