6 Decembrie, 2016

UE îşi definește o nouă strategie pentru învăţământul superior. România va fi din nou defazată?

Marți, 20 septembrie, Comisa europeană prezintă strategia pentru modernizarea învățământului superior, având ca obiective creșterea numărului de absolvenți ai acestui nivel de educație, creșterea calității instruirii și maximizarea contribuției învățământului superior la ieșirea din din criza economică.

Comisia europeană pornește de la premise că modernizarea învățământului superior este o prioritate pentru multe state member, dar contribuția acestor instituțiii de învățămînt la prosperitatea Uniunii Europene este încă insufficient ă. Dina ceste considerente, educa/ia rămâne în centrul strategiei Europa-2020, pentru o creștere sustenabilă și cuprinyătoare. Prin această strategie, Uniunea Europeană și-a propus ca obiectiv creșterea cu 40% a ponderii persoanelor aflate în marja de vârstă de 30-34 de ani cu studii superioare sau calificări echivalente. Realizarea acestui obiectiv va însemna un plus de 2,6 milioane de absolvenți de învățământ superior.

Potrivit datelor furnizate de centrul European pentru Dezvoltarea Formării Vocaționale (Cedefop), la nivelul anului 2020 circa 35% din totalul locurilor de muncă va presupune calicare superioară, în timp ce, în prezent, numai 26% din totalul forței de muncă este instruită la acest nivel.

Deși, în condițiile crizei actuale crește rata șomajului, se constată că absolvenții de învățămînt superior sunt  comparativ mai puțin în pericol de a-și pierde locurile de muncă.La sfârșitul anului 2010, rasta media șomajului în rândul absolvenților de învățământ superior , în Uniunea Euroipeană, era de 5,4%, față de rata genrală a șomajului care se ridica la 9,3%.

Pe de altă parte, curricula de învățământ superior este adesea rămasă în urmă în ce privește adaptarea la cerințele pieței muncii, inclusiv în ce privește anticiparea cariererelor de perspectivă ; astfel, absolvenții sunt lăsați să se zbată pentru a-și găsi locuri de muncă de înaltă calificare, sigure, după încheierea studiilor.  Nici masa studenților din universități nu reflectă  diversitatea  comunităților europene: din această perspectivă, se apreciază că atragerea către învățământul universitar a unei populații cât mai diverse va fi de natură să permită unui număr sporit de cetățeni să profite de perspectivele create și de experiența care li se oferă.

Potrivit  clasamentului Șanhai, numai 28 de instituții europene figurează printre primele 100 de universități ale lumii. În plus față de măsurile de îmbunătățire a calității, Comisia prevede să instaureze un sistem pluridimensional în ce privește clasificarea universităților. Acest sistem va fi, pentru studenți, un instrument mult mai atractiv în ce privește identificarea universităților care răspund cel mai bine cerințelor lor. Sistemul este prevăzut să evalueze universitățile pe criterii mai generale decât cele aplicate în clasificările actuale care au tendința să acorde prioritate cercetării în detrimentul altor factori precum calitatea învățământului, internaționalizarea și inovarea.

Printre propunerile Comisiei  pentru viitorul buget al Uniunii figureayă o creștere substanțială a investițiilor în educație. Comisia propune, spre exemplu, creșterea considerabilă a burselor Erasmus la dispoziția studenților care doresc să studieze sau să facă un stagiu în străinătate

Se urmărește, totodată să se introducă un sistem de acordare de garanții de împrumut pentru candidații la master. Acest program ”Erasmus Master” va permite efectuarea unui stagiu complet de studii în străinătate.

Pentru detalii pe surse – site-ul Comisie Europene pentru învățământ superior :

http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc62_en.htm

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu