3 Decembrie, 2016

Tu ştii care sunt veniturile neimpozabile care nu sunt incluse în veniturile salariale?

Codul fiscal stabileşte prin intermediul art. 55, alin. 4 categoriile de sume care nu sunt incluse în veniturile salariale şi nici nu sunt impozabile în înţelesul impozitului pe venit. Acestea sunt enumerate în continuare.

• ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. De exemplu, ajutorul de înmormântare se acordă salariatului prin dispoziţie de plată (sau prin transfer bancar), iar salariatul trebuie să facă dovada acordării ajutorului prin certificatul de deces.

• cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 de lei. Sumele care depăşesc 150 de lei se vor include în statul de salarii şi se impozitează.

• drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 55, alin. 4), lit. b) din Codul Fiscal).

Ce se întâmplă, în schimb, dacă angajatorul, având posibilitatea şi numărul de angajaţii suficient de mare pentru a deveni rentabil, înfiinţează o cantină care le permite salariaţilor să servească masa de prânz, în loc de a acorda tichete de masă? Această categorie de venit este impozabilă pentru salariaţi?

La punctul 82 din Normele de aplicare ale Codului fiscal, care face referire la art. 55, alin. 4), lit. b) din Codul Fiscal, se menţionează că în categoria drepturilor de hrană sunt incluse:

- alocaţiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanţă, internă şi internaţională, diferenţiată pe categorii de acţiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de pregătire;
- drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
- alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaţia de hrană zilnică pentru personalul navigant şi auxiliar îmbarcat pe nave; alocaţia zilnică de hrană pentru consumurile colective din unităţile bugetare şi din regiile autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocaţia de hrană acordată donatorilor onorifici de sânge; alocaţia de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice şi altele asemenea.

Astfel, masa acordată salariaţilor nu se încadrează în categoria de drepturi de hrană, ci este considerată avantaj asimilat salariilor în vederea impunerii.

• contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale.

În acest context, se consideră locuinţă de serviciu locuinţa care este pusă la dispoziţia salariatului justificabil prin specificul activităţii. În continuare, locuinţa face parte din patrimoniul angajatorului. Salariatul intră în posesia ei şi este administrată prin contractul de închiriere, care este accesoriu la contractul individual de muncă (art. 51 din Legea nr. 114/1996 privind locuinţele).

În schimb, în situaţia în care locuinţa este pusă la dispoziţia salariatului fără respectarea reglementărilor legale conform căreia poate fi considerată locuinţă de serviciu, folosinţa locuinţei în cauză este considerată avantaj în natură şi este luată în considerare la calcularea impozitului.

• cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

• contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare.

• contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţa sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii.

• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.

Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 stabileşte că, începând cu data de 1 februarie 2013, indemnizaţia de delegare şi detaşare (diurna) care depăşeşte 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul din instituţiile publice, indiferent de forma de organizare a angajatorului, este considerată venit de natură salarială. Indemnizaţia de delegare / detaşare în interiorul ţării este stabilită pentru personalul din instituţiile publice la valoarea de 13 lei (art. 9 din H.G. nr. 1860/2006). Limita de 2,5 este stabilită la suma de 13*2,5= 32,5 lei.

Exemplul 1. Un salariat delegat în altă localitate primeşte de la angajator o diurnă de 60 de lei/zi.

În acest context, suma 32,5 lei din cei 60 nu este inclusă în veniturile salariale şi nu este impozabilă. În schimb, diferenţa de 27,5 lei/zi este considerată venit de natură salarială, este inclusă pe statul de salarii şi este parte constituentă a venitului brut realizat de salariat în luna respectivă (se calculează implicit contribuţiile sociale datorate).

Exemplul 2. Un salariat delegat în Germania primeşte indemnizaţie de delegare de 100 de euro/zi.

Diurna externă acordată angajaţilor aflaţi în detaşare (sau delegare) în afară ţării este reglementată de H.G. nr. 518/1995. Astfel, diurna este stabilită conform anexei Hotărârii de Guvern mai sus amintite pentu fiecare ţară.

Conform Anexei, diurna pentru delegarea în Germania este stabilită la 35 de euro/zi, iar limita neimpozabilă care se poate acorda este 2,5 pentru acest nivel. Astfel, salariatul are dreptul la o diurnă (neimpozabilă) de 35 * 2.5 = 87,5 euro/zi. Diferenţa până la 100 de euro/zi, contravaloarea în lei a 12,5 euro/zi va fi inclusă pe statul de salarii, respectiv în venitul brut al salariatului, se va impozita şi se vor calcula contribuţii sociale obligatorii.

• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării şi detaşării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.

• indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării şi detaşării, în România, în interesul serviciului, în limita nivelului legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru ţara de rezidenţă a angajatorului nerezident, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.

• sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului.

• indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă.

• veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

• veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice.  Pentru mai multe detalii, a se vedea articolul acesta.

• sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependenţe desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care România are drept de impunere.

• cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator.

• costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

• avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora.

• diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

În aceeaşi ordine de idei, nu se vor lua în considerare pentru determinarea impozitului pe venit nici indemnizaţia de maternitate, indemnizaţia de risc maternal şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, în vârstă de până la şapte ani, sau în vârstă de până la 18 ani pentru copilul cu handicap.

––(P)––

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S

Foto articol: Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Sorina Ivan

Absolventă a facultăţii de Management Economic în cadrul Academiei de Studii Economice, absolventă de cursuri de specialitate în domeniul resurselor umane (Inspector Resurse Umane, Inspector Salarii, Legislaţie şi Politici Manageriale). Experienţă de şase ani în consultanţă resurse umane (leasing de personal, salarizare şi administrare de personal), recrutare de personal şi contabilitate primară.

Fara comentarii

Scrie un comentariu