3 Decembrie, 2016

Studiu de caz. Posibilitatea asociatului administrator de a solicita nulitatea hotărârii AGA privind revocarea sa din funcţie în cazul nerespectării dispoziţiilor legale privind convocarea

Reclamantul X a chemat în judecată pe pârâta SC Y SRL, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. a SC Y SRL din data de 01.11.2012, prin care a fost majorat capitalul social al societăţii pârâte şi a fost revocat reclamantul din funcţia de administrator al societăţii pârâte. De asemenea, reclamantul a mai solicitat instanţei de judecată să dispună radierea menţiunilor efectuate în registrul comerţului în baza hotărârii sus-indicate, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor SC Y SRL din data de 01.11.2012 s-a majorat capitalul social al societăţii pârâte, prin aportul în numerar al asociatei Z, aceasta devenind astfel asociat majoritar al societăţii pârâte şi s-a revocat din funcţia de administrator asociatul-reclamant X. De asemenea,  reclamantul a mai menţionat că acesta a fost reprezentat în adunarea generală de asociata Z, conform procurii nr. zzz/20.10.2012.

Reclamantul a invederat instanţei de judecată că reprezentarea acestuia de către asociata Z, în şedinţa A.G.A. din data de 01.11.2012, s-a făcut cu depăşirea limitelor mandatului, depăşire care are în primul rând un aspect imoral, dar şi unul de nelegalitate, deoarece majorarea capitalului social cu scopul de a deveni majoritară în societate şi astfel să poată ulterior să revoce reclamantul din funcţia de administrator îmbracă forma unei cauze ilicite şi imorale.

În aceste condiţii a apreciat reclamantul că Hotărârea A.G.A. în litigiu (din data de 01.11.2012) este nulă absolut, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale şi ale actului constitutiv în ceea ce priveşte convocarea acesteia.

În probaţiune, reclamantul a precizat că se prevalează de proba cu înscrisuri şi interogatoriul pârâtei.

Ce apărări concrete a formulat pârâta SC Y SRL în cauză?

Pârâta SC Y SRL a formulat o întâmpinare, ce a fost depusă la dosarul cauzei, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată. De asemenea, pârâta a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Asociata Z, din cadrul societăţii pârâte, a formulat în cauză o cerere de intervenţie accesorie, solicitând, de asemenea, respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Prin întâmpinarea depusă şi prin cererea de intervenţie accesorie, pârâta şi intervenienta au invocat excepţia de inadmisibilitate a acţiunii formulate de reclamant având în vedere  faptul că, prin hotărârea atacată, Adunarea Generală a Asociaţilor a hotărât nu numai majorarea capitalului social al SC Y SRL, ci şi revocarea din funcţia de administrator a reclamantului X.

Prin urmare, dacă reclamantul, în calitate de asociat al SC Y SRL, ar avea posibilitatea să ceară anularea hotărârii în ceea ce priveşte majorarea capitalului social, este discutabilă posibilitatea formulării acţiunii în anulare a hotărârii, în partea referitoare la revocarea sa din funcţia de administrator al societăţii.

S-a mai aratat că, pentru ca reclamantul să poată ataca hotărârea referitoare la revocarea sa din funcţie, trebuia să voteze contra în cadrul adunării generale şi să se consemneze ca atare în conţinutul procesului verbal de şedinţă această opţiune. Or, acest lucru nu s-a întâmplat.

În ce priveşte fondul cauzei, şi anume interpretarea art. 195 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, referitor la modul de convocare a adunării generale, pârâta şi intervenienta au invocat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu care obligaţia de convocare „este înlăturată atunci când sunt întrunite cumulativ două condiţii: unanimitatea acordului acţionarilor şi totalitatea capitalului social”.

Pârâta şi intervenienta au considerat că în cauza dedusă judecăţii au fost îndeplinite aceste condiţii, în sensul că unul dintre asociaţi a fost prezent personal, iar celălalt a fost reprezentat, în baza procurii speciale, autentificată sub nr.  zzz/20.10.2012. Ambii asociaţi şi-au exprimat dreptul la vot, aşa încât hotărârea adoptată s-a luat cu unanimitate de voturi. În acest sens, a fost invocat procesul verbal al şedinţei AGA din data de 01.11.2012.

Cu privire la depăşirea limitelor mandatului dat de reclamant asociatei Z, s-a susţinut că majorarea anterioară a capitalului social cu suma de 10.500 de lei, adusă prin aport în numerar de către reclamant, s-a făcut în baza aceluiaşi mandat care a stat la baza exprimării votului pentru majorarea capitalului social în A.G.A. din 01.11.2012.

Ce a decis instanţa de judecată şi cum a argumentat hotărârea respectivă?

Prin sentinţa civilă nr. wzx/05.04.2013, instanţa de judecată a respins excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii; a admis acţiunea formulată de reclamantul X în contradictoriu cu pârâta SC Y SRL şi, în consecinţă, a constatat nulitatea absolută a Hotărârii Generale a acţionarilor SC Y SRL din data de 01.11.2012; a dispus radierea menţiunilor efectuate în registrul comerţului în baza hotărârii sus-indicate; a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Z; a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma de 15.000 de lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă, instanţa a avut în vedere următoarele considerente:

Excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocate a fost respinsă  pentru următoarele considerente:

Excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate de reclamant, invocată de pârâtă şi intervenientă pe considerentul că reclamantul nu avea deschisă calea unei acţiuni în anulare a hotărârii AGA, atât timp cât prin aceasta s-a hotărât nu numai majorarea capitalului social, dar şi revocarea din funcţia de administrator a acestuia, nu este întemeiată, întrucât reclamantul nu a atacat hotărârea AGA în discuţie, sub aspectul revocării sale din funcţia de administrator, ci a invocat nulitatea absolută a hotărârii pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind convocarea.

Deşi este adevărat că, potrivit dispoziţiilor art. 132 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, membrii consiliului de administraţie nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie, este de reţinut că, în speţă, reclamantul este şi acţionar al societăţii pârâte, astfel încât devin aplicabile dispoziţiile art. 132 alin. 3 din aceeaşi lege, conform cărora atunci „când se invocă motive de nulitate absolută dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată”, şi, în aceste condiţii, cererea privind constatarea nulităţii absolute a Hotărârii AGA din 01.11.2012, formulată de reclamant, este admisibilă.

Îngrădirea dreptului acţionarului, care a fost revocat din funcţia de administrator, de a ataca hotărârea adunării generale pentru alte motive decât cele ce vizează propria revocare, înseamnă a da o interpretare de un formalism excesiv art. 132 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, care ar duce la încălcarea principiului liberului acces la justiţie, astfel cum este reglementat de art. 21 alin. 1 şi 2 din Constituţia României.

Pe fondul cauzei, referitor la susţinerile privind interpretarea art. 195 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, referitoare la modul de convocare a adunării generale, prin invocarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nici aceste susţineri nu au putut fi luate în considerare de către instanţa de judecată.

Astfel, instanţa a reţinut că, într-adevăr, reprezentarea reclamantului în şedinţa A.G.A. din data de 01.11.2012 s-a făcut cu depăşirea limitelor mandatului de către intervenienta Z, depăşire care are în primul rând un aspect imoral, dar şi unul de nelegalitate, deoarece majorarea capitalului social cu scop de a deveni majoritară în societate şi, astfel, în aceste condiţii, să poată ulterior să revoce reclamantul din funcţia de administrator, îmbracă forma unei cauze ilicite şi imorale. În aceste condiţii, Hotărârea A.G.A. în litigiu este nulă absolut, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale şi ale actului constitutiv în ceea ce priveşte convocarea acesteia.

Procesul verbal al şedinţei AGA, menţionat de  pârâtă şi intervenientă, nu schimbă nici el starea de fapt, întrucât acest înscris a fost semnat de intervenientă atât în nume propriu, cât şi ca mandatar al reclamantului, în temeiul aceluiaşi mandat, ale cărui limite au fost depăşite, astfel cum s-a arătat mai sus.

Sentinţa civilă nr. wzx/05.04.2013 a Tribunalului a fost atacată de către pârâtă, dar instanţa superioară a menţinut hotărârea respectivă, reţinându-se temeinicia şi legalitatea acesteia.

Foto: Free Images

(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în
 Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu