2 Decembrie, 2016

Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020

Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (din 21.10.2014), aprobată prin Hotărârea nr. 929/2014 (Guvernul României) şi publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 785 din 28.10.2014 (M.Of. nr. 785/2014).

În vigoare de la 28.10.2014

Abrevieri

AN-CDI – Arhiva Naţională a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării
CC-CDI – Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
CD – cercetare şi dezvoltare
CDI – cercetare, dezvoltare şi inovare
CNCS – Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică
CNPSTI – Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei
CNSPIS – Comisia Naţională pentru Statistică şi Prognoză în Învăţământul Superior
CNSPIS-CDI – Comisia Naţională pentru Statistică şi Prognoză în Învăţământul Superior, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
ELI-NP – “Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics”
EPO – “European Patent Office”
ERA – “European Research Area” – Spaţiul European al Cercetării
MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale
PIB – produsul intern brut
PNCDI 3 – Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020
POC – Program operaţional “Competitivitate” – axa prioritară “Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru susţinerea afacerilor şi competitivitate”
POCU – Programul operaţional “Capital uman”
PODR – Programul operaţional “Dezvoltare rurală”
POR – Programul operaţional regional
POS-CCE – Planul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice 2007-2013
RASUC – Raport anual standardizat al Unităţii de cercetare
SNCDI 2020 – Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020
UE – Uniunea Europeană
UP-CDI – Unitatea de politici CDI din cadrul MEN
USPTO -”United States Patent Office”

1. Introducere

România a încheiat ciclul de politici publice 2007-2013 în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI). În anul 2011 a fost realizată o evaluare “mid-term”, urmată de un studiu de impact în anul 2015. Noul ciclu începe în 2014 şi se întinde până în 2020. Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, denumită în continuare Strategia CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) sau Strategia, cuprinde principiile, obiectivele şi un sumar al măsurilor recomandate pentru perioada amintită. Deciziile şi acţiunile descrise în continuare au la bază un examen critic al experienţelor strategice acumulate în intervalul 2007-2013, precum şi o evaluare prospectivă a capacităţii şi perspectivelor de cercetare şi inovare în România. Toate acestea au fost avansate în cadrul unui exerciţiu anticipativ, bazat pe colaborarea unui număr mare de experţi, pe validarea propunerilor de către operatorii interesaţi, precum şi pe proceduri care au permis consultarea “online” cu comunitatea CDI.

Elaborarea acestui document strategic s-a desfăşurat în contextul mai larg al strategiei Europa 20201, în mod particular al iniţiativei O Uniune a inovării2 şi al principalului instrument de implementare – Orizont 20203, precum şi în contextul corelării cu politicile de coeziune.
3 http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm?pg=home

Documentul de faţă este compus din mai multe secţiuni principale:
- Introducerea, care constă dintr-un scurt bilanţ al experienţei strategice anterioare şi o Viziune pentru cercetarea şi inovarea românească în 2020;
- obiectivele generale şi specifice ale Strategiei CDI 2014-2020;
- direcţiile şi liniile de acţiune care susţin obiectivele specifice;
- impactul anticipat al Strategiei CDI 2014-2020;
- descrierea guvernanţei sistemului CDI pentru intervalul strategic 2014-2020.

Strategia este pusă în practică printr-o serie de instrumente, în principal prin Planul naţional de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare 2014-2020 (PNCDI 3) şi prin Programul operaţional “Competitivitate” – axa prioritară “Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru susţinerea afacerilor şi competitivitate”, alături de alte politici publice în sectoare conexe (fiscale, educaţionale etc.), desfăşurate prin instrumente de tipul Program operaţional regional, Program operaţional “Capacităţi umane”, Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

Un nou ciclu strategic

Strategia CDI 2007-2013 a susţinut obiective ambiţioase, orientate mai ales spre creşterea producţiei ştiinţifice şi a capitalului uman autohton din cercetare. Strategia s-a bazat pe o creştere substanţială a alocărilor publice pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, precum şi investiţii însemnate pentru modernizarea infrastructurilor specifice. Nu în ultimul rând, Strategia CDI 2007-2013 a susţinut internaţionalizarea şi a contribuit la stabilirea unui sistem de guvernare şi a unui cadru instituţional prin care s-au simplificat procedurile administrative.

Strategia amintită şi principalele sale instrumente – dar şi alte evoluţii relevante din educaţie sau politicile de dezvoltare au introdus transformări importante în sistemul românesc de cercetare şi inovare. Dinamica producţiei ştiinţifice a fost schimbată semnificativ, precum şi aşteptările individuale şi organizaţionale din spaţiul cercetării. Calitatea şi cantitatea publicaţiilor ştiinţifice au crescut, iar evaluarea proiectelor CDI a ajuns să aibă o participare internaţională semnificativă. La momentul elaborării strategiei, cercetarea românească era mai bine conectată la cercetarea internaţională, comparativ cu ciclul strategic precedent.

Cu toate acestea, judecând după standardele internaţionale, dar şi după nevoile interne, România nu are destui cercetători. Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară. Numărul de cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii cu filiale în România se arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locale şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare. Mobilitatea intra- şi intersectorială este limitată, având un impact nedorit asupra circulaţiei cunoştinţelor tehnice şi inovării. Accesul sectorului privat la infrastructurile publice de cercetare este dificil, serviciile oferite sunt limitate şi, în consecinţă, gradul de utilizare al acestor instalaţii este scăzut.

Sectorul CD din ţară este, prin urmare, subdimensionat. Pe de-o parte, aceasta se datorează finanţării reduse. În cifre absolute, în România se cheltuieşte pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană. Pe de altă parte, cererea de cercetare şi dezvoltare este scăzută, nu este stimulată suficient şi nici nu stimulează suficient alte sectoare economice. Sectorul CD se dovedeşte slab conectat, atât cu mediul de afaceri, cât şi cu publicul în general.

În aceste condiţii, inovarea nu reprezintă un factor central al dezvoltării economice şi sociale în România.

Noul ciclu strategic ţine seama de împlinirile şi de nerealizările ultimelor două decenii de reformă a cercetării şi inovării, precum şi de tendinţele internaţionale, care susţin o cercetare ştiinţifică orientată mai puternic spre rezultate comensurabile, cu impact practic.

Experienţa ultimului ciclu strategic arată că rezultatele ciclului următor depind de construirea şi menţinerea unui larg parteneriat pentru inovare. Acest parteneriat presupune o perspectivă coordonată, integrată asupra sistemului CDI şi exprimă un angajament pe termen lung în următoarele privinţe:

• Asigurarea resurselor. Statul planifică şi aprobă bugete publice multianuale pentru CD, cu respectarea ţintei angajate pentru 2020.
• Predictibilitatea. Mediul CDI se bucură de reguli clare şi stabile, de repere de excelenţă internaţionale, care încurajează colaborarea şi competiţia în sistem.
• Credibilizarea parteneriatului public-privat. Sectorul public şi cel privat evoluează corelat, mobilizând cheltuieli private pentru CD care să atingă 1% din PIB, în 2020.

Strategia naţională este disponibilă integral în Lege5 Online – soft de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Foto:
Free Images

comentarii

Despre autor  ⁄ Lege5

Ca profesioniști, cu toții ne dorim să identificăm modificările legislative rapid și să evităm erorile. Dacă până acum această activitate consuma timp și resurse, azi ne putem baza pe softul Lege5 pentru această sarcină. Având un motor de căutare performant, Lege5 procesează informația și oferă rezultate exacte la nivel de paragraf în câteva secunde. O performanță, dacă ținem cont de faptul că softul conţine o bază de date complexă: atât legislația românească și europeană, cât și jurisprudența românească și europeană. Lege5 a fost gândit pentru oameni activi și mobili. De aceea, am creat variante care se potrivesc oricărui dispozitiv şi stil de lucru. Click aici şi află mai multe.

Fara comentarii

Scrie un comentariu