4 Decembrie, 2016

Stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole. Ce reţinem din noile prevederi?

HG nr. 330/2014 se adresează direcțiilor generale fiscale, deoarece aceste instituții au obligația stabilirii normelor de impozitare pentru persoanele fizice ce achită impozitul pe venitul din activități agricole. Începând cu anul 2014, tranșele de venit nu mai sunt centralizate la nivelul țării, ci specifice fiecărei unități administrativ teritoriale.

Hotărârea Guvernului nr. 330/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 320/2014.

Potrivit art. 73 din Codul fiscal, tranșele ar fi trebuit să fie publicate până pe 15 februarie, însă abia acum au fost publicate normele metodologice de stabilire a tranșelor.

HG nr. 330/2014 stabilește un cadru general pentru determinarea individuală a tranșei de venit supusă impozitului pentru persoana fizică obligată la plata acestui impozit.

Ca principiu, tranșa de venit se stabilește ca diferență între venitul din producția agricolă și cheltuielile realizate. Metodologia aprobată ține cont de producția medie a ultimilor trei ani fiscali precedenți, prețul unitar realizat în ultimii trei ani și stabilește modul în care se vor calcula  cheltuielile.

Foarte important: Cheltuielile nu sunt determinate în baza unor documente justificative, deoarece persoana fizică nu conduce contabilitatea, ci sunt prezumate a se realiza prin efectul legii. Din punctul nostru de vedere sunt câteva calcule foarte complexe ce trebuiesc urmărite cu maximă atenție.

Cum se determină norma de venit?

Valoarea nominală a unei norme de venit se propune potrivit următorului model de calcul:

P (kg/ha) = ( PM 1 + PM 2 + PM 3)/3
p (lei/kg) = (pm 1+ pm 2+ pm 3)/3
VPV (lei/ha) = P (kg/ha) x p (lei/kg)
NV (lei/ha) = VPV (lei/ha) – C (lei/ha),

unde:

P – producţia pe judeţ, ca medie pe ultimii trei ani a producţiilor pentru fiecare cultură/plantaţie;
PM 1, 2, 3 – producţia medie pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare cultură/plantaţie;
p – preţul pe judeţ, ca medie pe ultimii trei ani a preţurilor pentru fiecare produs agricol;
pm 1, 2, 3 – preţul mediu pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare produs agricol;
VPV – valoarea producţiei vegetale;
C – totalul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea producţiei;
NV – norma de venit.

Observăm, așadar, că o tranșă de venit ține cont de producția medie la hectar a ultimilor trei ani, prețul mediu al produsului pe ultimii trei ani și cheltuielile efectuate pentru obținerea producției. Toate aceste trei variabile sunt destul de greu de determinat.

Cum se vor determina cheltuielile, ținând cont de natura activității agricole prestate?

În anexa 2 la acest act normativ este detaliat modul de calcul al cheltuielilor în legătură cu creșterea animalelor și apicultură.

Pentru vaci şi bivoliţe, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:
(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de vaci şi/sau bivoliţe, exprimat în unităţi nutritive (UN), conform cerinţelor nutriţionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie, cuprins între 180 – 210 zile, în funcţie de zonă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,5. Înmulţirea cu 1,5 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al vacilor/bivoliţelor consumul de furaje al tineretului aferent – estimat la 50% din cel al animalelor adulte;
(iii) numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru vaci/bivoliţe cu producţii de până la 3.500 l lapte este formată din 25-35% fibroase şi grosiere, 30-40% suculente şi 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(iv) preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală;

b) cheltuielile în perioada de păşunat, până la 25% din costul furajelor în perioada de stabulaţie;

c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi, echipamente şi altele asemenea, până la 15% din costul furajelor.

Cum se stabilesc veniturile aferente creșterii de vaci și bivolițe?

Pentru vaci şi bivoliţe, veniturile se stabilesc pe baza:

a) producţiei medii de lapte la nivel judeţean pe ultimii trei ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs;
b) valorii la înţărcare a viţeilor; greutatea la înţărcare, estimată la 80 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;
c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.

Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivoliţe din judeţ.

Cum se stabilesc cheltuielile pentru oi și capre?

Pentru oi şi capre, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:
(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de oi şi/sau capre, exprimat în UN, conform cerinţelor nutriţionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie, cuprins între 150 – 180 zile, în funcţie de zonă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,2. Înmulţirea cu 1,2 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al oilor/caprelor consumul de furaje al berbecilor/ţapilor şi tineretului aferent – estimat la 20% din cel al animalelor adulte;
(iii) numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru oi/capre este formată din cca. 40-50% fibroase şi grosiere, 15-25 % suculente şi 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(iv) preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală;

b)
cheltuielile în perioada de păşunat, respectiv până la 10% din costul furajelor în perioada de stabulaţie.

Cum se stabilesc veniturile și norma de venit pentru oi și capre?

Pentru oi şi capre, veniturile se stabilesc pe baza:

a) producţiei medii de lapte şi lână la nivel judeţean pe ultimii trei ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs;

b)
valorii la înţărcare a mieilor şi iezilor; greutatea la înţărcare, estimată la 12 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;

c)
valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.

Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din judeţ.

Cum se stabilesc cheltuielile pentru porci de îngrășat și cum se va stabili norma de venit?

Pentru porci la îngrăşat, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) cheltuieli cu achiziţionarea purceilor înţărcaţi, la greutatea de 15-20 kg, la un preţ de achiziţie pe kg practicat de unităţile producătoare;

b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la o fabrică de nutreţuri combinate autorizată la preţul pe kg practicat de către aceasta, care variază în funcţie de reţetă. Se vor folosi două reţete, şi anume: reţetă de creştere 15-30 kg cu 18 % PBD, cu un consum specific de 2,6 kg/kg spor; reţetă de finisare 30-110 kg, cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor, 14% PBD. Reţeta de creştere reprezintă 14% din total consum furaje, reţeta de finisare reprezintă 86% din consum;

c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi echipamente şi altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.
Pentru porcii la îngrăşat, veniturile se stabilesc pe baza valorii producţiei de carne realizate, greutatea medie de livrare fiind de 110 kg, în funcţie de preţul estimat pentru anul în curs.

Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de porci la îngrăşat din judeţ.

Cum se stabilesc cheltuielile și norma de venit pentru apicultură?

Pentru familiile de albine, norma de venit se stabileşte în funcţie de valoarea producţiei de miere şi a altor produse apicole şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic.

Valoarea producţiei de miere reprezintă rezultatul exprimat în lei/familia de albine, obţinută din înmulţirea producţiei medii exprimate în kg miere obţinută pentru fiecare familie de albine, pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului, cu preţul mediu exprimat în lei/kg, pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului.

Valoarea altor produse apicole reprezintă maximum 8% din valoarea producţiei de miere.

Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic cuprind, după caz, următoarele:

a) cheltuieli pe familia de albine, exprimate în lei/familia de albine, efectuate pentru achiziţionarea de medicamente, zahăr, suplimente nutritive şi biostimulatori, faguri, motorină pentru deplasarea în pastoral, cutii de stupi sau componente ale acestora;

b) alte cheltuieli, respectiv taxă drumuri, taxă treceri bac, impozit mijloc de transport stupi şi altele asemenea, care reprezintă maximum 20% din cheltuielile prevăzute la lit. a).

Norma de venit exprimată în lei/familia de albine se obţine prin diferenţa dintre valoarea producţiei de miere şi a altor produse apicole şi cheltuielile efectuate şi se aplică tuturor crescătorilor de albine din județ.

––––––––––––(P)––––––––––––

Lege5 vă oferă posibilitatea – prin funcţia “Urmărire modificări” – de a vedea rapid ce acte normative se modifică. Pe lângă lista documentelor mai importante care vor suferi modificări, aveţi la dispoziţie şi lista cu documentele favorite (alese personal de fiecare utilizator).

De asemenea, în Lege5 există şi posibilitatea de a evidenţia modificările la nivel de paragraf.

Aflaţi mai multe despre Lege5 de AICI.

urm_mod


Foto articol: FreeImages.com

comentarii

Despre autor  ⁄ Adrian Benţa

Adrian Benta este membru al Camerei Consultanților Fiscali (2007), auditor financiar stagiar, membru CAFR (2010). Are o experienţă de peste 13 ani în conducerea contabilităţii şi fiscalitatea societăţii comerciale şi conduce un cabinet propriu de consultanţă fiscală. Contact: adrian@bentaconsult.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu