4 Decembrie, 2016

Senat: Proiect de lege privind înfiinţarea Tribunalelor Muncii

Pe site-ul Senatului, în rubrica „Propuneri legislative aflate în consultare publică” se află un proiect de lege privind înfiinţarea Tribunalelor specializate pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Tribunalelor specializate pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca instanţe fără personalitate juridică în fiecare judeţ, conform art. 37 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

La aceste tribunale îşi vor desfăşura activitatea judecători specializaţi în conflicte de muncă şi asigurări sociale, asistenţi judiciari – persoane de specialitate juridică asimilaţi judecătorilor, personal auxiliar şi personal tehnic administrativ.

Conform notei de fundamentare, tribunalele specializate pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale judecă, în primă şi în ultimă instanţă, litigiile privind conflicte de muncă şi conflicte de drepturi şi în primă fază litigiile privind asigurările sociale.

Informaţii privind tribunalele specializate pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale

Potrivit proiectului de act normativ, tribunalul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale se compune din judecători specializaţi în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale şi din asistenţi judiciari numiţi în condiţiile legii.

Tribunalul specializat pentru conflictele de muncă şi asigurări sociale va purta denumirea uzuală de TRIBUNALUL MUNCII.

Pentru a fi numiţi judecători la Tribunalele Muncii, judecătorii trebuie să împlinească condiţiile prevăzute de Legea pentru organizarea judiciară nr. 304/2004 şi să aibă o vechime în magistratură de 8 ani pentru preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinţi de secţii şi de 5 ani pentru judecători.

Numirea în funcţie de judecător la Tribunalele specializate pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale se face numai prin concurs sau examen organizat de Consiliul Superior al Magistraturii sau de către Institutul Naţional al Magistraturii.

Mandatul judecătorilor de la tribunalele specializate pentru conflicte de muncă este de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii.

Referitor la asistenţii judiciari din cadrul Tribunalelor Muncii, aceştia sunt persoane de specialitate juridică asimilaţi judecătorilor care fac parte din completele de judecată ale acestor tribunale. Ei desfăşoară o activitate de interes public. Asistenţii judiciari vor face parte dintr-un Corp al asistenţilor judiciari.

Conform proiectului de lege, în activitatea lor profesională, asistenţii judiciari sunt independenţi şi se supun numai legii. Ei trebuie să fie imparţiali. Astfel, orice persoană, organizaţie, autoritate trebuie să  respecte independenţa profesională a asistenţilor judiciari.

În acelaşi timp, în proiectul de act normativ, se precizează că asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul Justiţiei, la propunerea Consiliul Economic şi Social, pe o perioadă de cinci ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

 1. au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

2. sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;

3. nu au antecendente penale şi se bucură de o bună reputaţie;

4. cunosc limba română;

5. sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei.

Nu pot fi numiţi asistenţi judiciari persoanele cu studii juridice care au activat ca agenţi sau colaboratori ai organelor de securitate ca poliţie politică. De asemenea, asistenţii judiciari nu pot face parte din partide politice.

Despre activitatea din cadrul Tribunalelor Muncii

Tribunalele Muncii sunt competente să soluţioneze conflicte de muncă, conflicte de drepturi şi litigiile privind asigurările sociale.

Potrivit proiectului de lege, sunt conflicte de muncă următoarele:

*conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă

* conflictele în legătură cu executarea contractelor colective de muncă

* cererile privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite de Codul Muncii.

În proiectul legislativ, conflictele de drepturi apar ca fiind următoarele:

 - conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părţi prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncă;

-  conflictele în legătură cu constatarea nulităţii contractelor individuale sau colective de muncă ori a unor clauze ale acestora.

- conflictele în legătură cu constatarea încetării aplicării contractelor colective de muncă.

Nu în ultimul rând, în proiectul de act normativ, se precizează că sunt litigii  de asigurări sociale următoarele:

a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale

b) modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere

c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale

d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale

e) modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale.

Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă şi de drepturi se judecă în regim de urgenţă. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.

Dispoziţiile acestei viitoare legi se vor aplica din momentul intrării ei în vigoare.

Legea ar trebui să intre în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.

Sursa: Senatul României

Despre autor  ⁄ Ioana Popa

Ioana Popa este redactor la LegeStart din anul 2011. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Fara comentarii

Scrie un comentariu