7 Decembrie, 2016

Se doreşte limitarea temporară a dreptului de gaj general al creditorilor statului

Un recent proiect de lege, iniţiat de MFP, propune completarea legislaţiei care se referă la privatizarea societăţilor comerciale la care statul este acţionar, motivat de necesitatea menţinerii stabilităţii unor societăţi comerciale ce operează în domenii de larg interes pentru cetăţeni.

Practic, proiectul de lege vizează limitarea temporară a drepturilor de creanţe asupra participaţiilor de drept privat ale statului, prin modificarea art. 1 din Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar, precum şi prin  completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Prin proiectul promovat de MFP se reaminteşte că acţiunile deţinute de stat la societăţi comerciale aparţin domeniului privat al acestuia. Drepturile decurgând din aceste acţiuni sunt exercitate, în numele statului, de mai multe instituţii publice: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

Societăţile la care statul deţine participaţii majoritare sau integrale reprezintă un segment important al economiei naţionale. Numărul acestora în anul 2010 a fost de 937, iar ponderea veniturilor acestora în PIB a fost de 16%. În prezent, în această situaţie se află CEC Bank şi EximBank. Capitalul social al acestor societăţi se ridică la peste 1.047.000.000 de lei în cazul CEC BANK, respectiv la peste 800.000.000 lei în cazul EximBank, iar volumul creditelor acordate conduce la deţinerea unei cote de piaţă a acestor unităţi de 6,37% de către CEC BANK, şi de 1,18% de către EximBank.

Aceste societăţi operează în domenii strategice ale economiei (energetic, transporturi aeriene, feroviare, navale, în domeniul bancar), interferând şi influenţând semnificativ şi funcţionarea operatorilor din alte ramuri economice.

Lichiditatea, solvabilitatea şi funcţionabilitatea acestor societăţi impactează asupra stabilităţii ansamblului economiei. De asemenea, prin obiectul de activitate, respectiv servicii de larg interes larg public, aceste societăţi prezintă o importanţă particulară şi din perspectivă socială.

Sub aspect financiar, dividendele corespunzătoare participaţiei statului la capitalul social al societăţii comerciale sunt virate la bugetul de stat sau, în situaţii determinate limitativ de lege, parţial la bugetul statului şi parţial la bugetul instituţiei publice ce administrează portofoliul de valori mobiliare. Ponderea veniturilor din dividende în PIB în anul 2010 a fost de 0,34%.

Din perspectivă juridică, acţiunile statului la societăţi comerciale sunt bunuri mobile. Acestea pot fi înstrăinate, dar, întrucât operaţiunea are ca efect diminuarea participaţiei statului, ea poate fi realizată, potrivit legii, prin metodele specifice privatizării (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind privatizarea societăţilor comerciale, Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăţilor bancare).

Acţiunile sunt incluse în gajul general al creditorilor, astfel că pot să facă obiectul urmăririi silite, în condiţiile Codului de procedură civilă. De asemenea, creditorii pot fi solicita instanţei judecătoreşti, în condiţiile dreptului comun, aplicarea unor măsuri asigurătorii asupra acţiunilor (sechestrul asigurător).

Schimbări preconizate

● Obiect de reglementare. Proiectul de lege propune instituirea unei insesizabilităţi temporare (5 ani) a acţiunilor statului la societăţi comerciale şi limitarea pe aceeaşi perioadă a dreptului statului de a garanta cu acţiunile sale.

● Interesul legitim al instituirii unor măsuri temporare ce limitează dreptul de gaj general al creditorilor statului. Măsura, cu aplicabilitate pe o durată determinată, se impune cu necesitate pentru realizarea de două obiective de interes public major, a căror importanţă şi legitimitate sunt accentuate în actualul context al crizei economice globale şi al crizei datoriilor suverane:

- menţinerea stabilităţii funcţionale a societăţilor din domenii strategice ale economiei naţionale, societăţi care, prin activitatea proprie şi interferenţele cu alte ramuri economice, influenţează substanţial stabilitatea economică, în ansamblul ei;

- asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii bugetului de stat.

● Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia protecţiei dreptului de proprietate. În fundamentarea proiectului de lege, iniţiatorul aduce ca argumente jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia dreptul de proprietate (ce include drepturile de creanţă, deci şi creanţe împotriva statului) este un drept ce comportă limitări.

Este invocată, de asemenea, practica Curţii Europee a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci un drept comportând ingerinţe, care trebuie însă să răspundă exigenţei de legalitate şi proporţionalitate între cerinţele de interes general ale comunităţii şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului.

● Corelarea cu dispoziţiile noului Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, care  clarifică regimul clauzelor de insesizabilitate şi de inalienabilitate. Potrivit noii reglementări, limitarea temporară a masei de bunuri supuse urmăririi silite poate face obiectul convenţiei părţilor.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 627 din Codul civil, „prin convenţie (…) se poate interzice înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim (…)”. Potrivit art. 2329 alin.(1) din Codul civil, „condiţiile cerute pentru validitatea clauzelor de inalienabilitate se aplică în mod corespunzător clauzelor prin care se stipulează insesizabilitatea unui bun”.

Date fiind obiectivele legitime de menţinere a stabilităţii economiei şi a stabilităţii şi predictibilităţii bugetare, obiective a căror realizare este esenţială în condiţiile fragilităţii economiei româneşti, afectată de criza economică globală, care impun măsuri urgente, cu caracter excepţional.

Proiectul de lege propune, deci, în viziunea autorilor şi cu argumentele menţionate, o măsură ce afectează într-o măsură rezonabilă, proporţională cu obiectivele legitime, de interes public naţional, respectiv limitarea pe o perioadă scurtă a masei sesizabile a bunurilor statului. Această măsură este dublată de o măsură de restrângere, în realizarea aceloraşi obiective legitime, a drepturilor statului însuşi – pe aceeaşi perioadă statul nu poate garanta cu acţiunile sale la societăţi comerciale.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu