Scutirea de impozit pe venit la persoanele cu handicap are o nouă cuprindere

Nu sunt venituri impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, veniturile realizate în mod individual din exercitarea unei profesii libere de către persoanele cu handicap grav sau accentuat. Cu această nouă cuprindere a înţeles Curtea Constituţională să accepte dispoziţia derogatorie din Codul fiscal.

Potrivit Codului fiscal, în actuala redactare, atunci când sunt definite veniturile din salarii în vederea impozitării, art. 55 alin. (4) lit. k1) dispune că nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

Într-o cauză de contencios administrativ fiscal, această dispoziţie a fost criticată ca fiind neconstituţională în măsura în care induc „o discriminare directă a persoanelor încadrate în grad de handicap care realizează venituri din profesii liberale faţă de persoanele care realizează venituri din salarii, în sensul în care veniturile salariale nu sunt impozabile, iar veniturile din profesii liberale sunt supuse impozitării.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că autorul acesteia deduce neconstituţionalitatea art. 55 alin. (4) lit. k1) din Codul fiscal din faptul că aceste prevederi de lege instituie o discriminare între persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, întrucât, potrivit textului de lege criticat, veniturile din salarii realizate de către această categorie de persoane nu sunt impozabile, neexistând însă o reglementare similară şi în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din profesii libere, în sensul scutirii şi a acestora de la plata impozitului pe aceste venituri.

Curtea a arătat că iniţial soluţia legislativă criticată era cuprinsă în art. 26 lit. a) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial nr. 1/2008, care prevedea că persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială.

Aceste prevederi de lege au fost modificate prin Legea nr. 360/2009, în sensul că persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din salarii, indemnizaţii de natură salarială şi pensii.

Ulterior, art. 26 lit. a) din Legea nr. 448/2006 a fost abrogat prin art. I pct. 153 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, iar prin art. I pct. 3 din Legea nr. 76/2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, se prevede că art. 55 alin. (4) lit. k1) din Codul fiscal se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:

« k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;»”

Prin decizii anterioare, Curtea s-a mai pronunţat asupra acestui text de lege, constând că textul legal criticat acordă facilităţi fiscale numai persoanelor cu handicap care obţin venituri din salarii şi indemnizaţii de natură salarială, deşi ar fi trebuit să cuprindă toate persoanele cu handicap grav sau accentuat. Critici similare au fost formulate şi din perspectiva unei discriminări instituite între persoanele cu handicap grav sau accentuat în ceea ce priveşte scutirile pe impozitul pe venit, în sensul includerii în această categorie şi a veniturilor din pensii realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat, nu numai a veniturilor obţinute din salarii de către aceste persoane.

Curtea constată că statutul de persoană cu handicap trebuie să îi plaseze într-o poziţie egală pe toţi cei care au acest statut, care trebuie să se bucure în aceeaşi măsură de aceleaşi facilităţi fiscale, în speţă fiind vorba de scutiri de impozit pe veniturile realizate. În mod contrar, se instituie o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, care este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Pe considerentul egalităţii de tratament între persoanele cu handicap grav sau accentuat, facilităţile fiscale aplicate veniturilor de natură salarială ar trebui să se extindă şi asupra veniturilor obţinute din activităţi independente – profesii libere, aşa cum, de altfel, legiuitorul a înţeles să le extindă şi asupra veniturilor realizate din pensii de către persoanele cu handicap grav sau accentuat.

Prin urmare, având rolul de garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, Curtea Constituţională nu poate ignora această situaţie discriminatorie născută în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, în speţă persoane cu handicap grav sau accentuat, cu consecinţa înfrângerii exigenţelor art. 16 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

Admiţând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea a apreciat că prevederile art. 55 alin. (4) lit. k1) din Codul fiscal sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nu sunt venituri impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, veniturile realizate în mod individual din exercitarea unei profesii libere de către persoanele cu handicap grav sau accentuat. Decizia Curţii Constituţionale nr. 681/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 889/2014.

(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.