6 Decembrie, 2016

S-au schimbat condiţiile privind accesul la indemnizaţia de şomaj!

Informaţiile de mai jos au fost determinate de recenta modificare a Normei metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Norma de aplicare a legii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, a fost din nou modificată, de dată recentă, prin H.G. nr. 119/2014, în vigoare de la 20 martie, data publicării în Monitorul Oficial nr. 197/2014.

Beneficiari ai prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă sunt şomerii aflaţi  în căutarea unui loc de muncă şi care, potrivit art. 16 din lege, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare.

În vederea stabilirii dreptului de indemnizaţie de şomaj, şomerii aflaţi în această situaţie sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaţii, astfel cum sunt precizate în art. 17 din lege:

a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;

b)
le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

c)
le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi ori aleşi, dacă anterior nu au fost încadraţi în muncă ori dacă reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activităţii angajatorului;

e)
le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;

f)
au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;

g)
au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă;

h)
le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;

j)
reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unităţile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activităţii, sau la unităţile care au preluat patrimoniul acestora;

k)
le-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cel de natura celor prevăzute la lit. a)-e), g) şi h), în considerarea căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj.

Ce prevede Norma modificată despre “motivele neimputabile”

Prin H.G. nr. 119/2014 au fost aduse modificări la primele două situaţii explicitate ca fiind considerate “motive neimputabile”.

Prin motive neimputabile, în sensul art. 17 alin. (1) din lege, se înţelege:

a) încetarea raportului de muncă în temeiul art. 56 alin. (1) lit. a), b), d), e), g) şi i), art. 61 lit. c) şi d), art. 65 alin. (1), art. 95 alin. (4) din Codul muncii;

b)
încetarea raportului de muncă la iniţiativa angajatorului, prin notificare scrisă, în temeiul art. 31 alin. (3) din Codul muncii.

Înainte de a face lămuririle necesare privind trimiterile la Codul muncii de mai sus, să mai supunem că au rămas nemodificate celelalte situaţii încadrate la motive neimputabile, şi anume:

c) încetarea de drept a raportului de muncă al asistentului personal al persoanei cu handicap grav în cazul decesului persoanei cu handicap grav, în temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările ulterioare;

d) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 98 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. a) din aceeaşi lege;

e) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 98 alin. (1) lit. e) şi h) şi art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract când sunt clasaţi “inapt pentru serviciu militar” sau “apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară;

g) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract, pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;

h) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract care nu mai îndeplinesc condiţiile specifice, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, respectiv al ministrului administraţiei şi internelor, pentru ocuparea funcţiei;

i) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract ca urmare a retragerii avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informaţiilor la care urmează să aibă acces de către autorităţile competente;

j) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari la expirarea termenului contractului, în situaţia în care nu sunt posibilităţi de reînnoire, din cauza reducerii funcţiilor ca urmare a desfiinţării, restructurării sau a dislocării unităţii, precum şi în situaţia în care una dintre părţi nu mai optează pentru reînnoirea contractului;

k) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Încadrările din Codul muncii privind încetarea raportului de muncă

Referirile la încetarea raportului de muncă în temeiul reglementărilor din Codul muncii, potrivit noii reglementări din Norma în discuţie, privesc:

Art. 56 – (1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept:

a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;
b) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;
d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;

Art. 61 – Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului

Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:

c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.

Art. 65 – Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului

(1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

Art. 95.

 (4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau dacă utilizatorul renunţă la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condiţiile contractului de punere la dispoziţie.

Notă:
Potrivit legii, indicatorul social de referinţă reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, cât şi în vederea stimulării anumitor categorii de persoane pentru a se încadra în muncă, precum şi a angajatorilor pentru a încadra în muncă persoane în căutarea unui loc de muncă.

––––––––––––(P)––––––––––––

Lege5
 a creat instrumentul ideal pentru a vă ajuta să vizualizaţi prin comparare textul unui act normativ aşa cum era el înainte de modificare şi textul modificat, cu evidenţierea modificărilor.

Prin evidenţierea modificărilor la nivel de paragraf, Lege5 vă ajută să identificaţi mai repede şi cu uşurinţă modificările, astfel încât să luaţi decizii corecte şi să lucraţi eficient.

Aflaţi mai multe despre Lege5 – care este disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile – de AICI.

ps_evid_mod

Foto articol: FreeImages.com

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu