În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381, a fost publicată OUG nr. 49/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi a altor prevederi financiar – fiscale, act normativ ce reglementează aplicarea taxării inverse în domeniul TVA pentru livrarea următoarelor categorii de cereale si plante tehnice: grâu dur; alac (Triticum spelta), destinat însămânţării; grâu comun destinat însămânţării; alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun, nedestinate însămânţării; secară; orz; porumb; boabe de soia, chiar sfărâmate; seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate; seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate şi sfeclă de zahăr. Conform prevederilor acestui act normativ, măsura taxării inverse se aplică începând cu data de 31 mai 2011 şi până la data de 31 mai 2013, inclusiv.

În acest context, Ministerul Finanţelor Publice a dat publicităţii un comunicat de presă[1] prin care menţionează următoarele: “Deşi taxarea inversă pentru aceste bunuri era deja prevăzută prin OUG nr. 54/2010, măsura nu putea fi aplicată decât în termen de 10 zile de la data comunicării de către Consiliul UE a aprobării autorizării României pentru a aplica taxarea inversă. Pentru a urgenta punerea în aplicare a acestei măsuri, autorităţile române au întreprins eforturi deosebite pe lângă Comisia Europeană şi Consiliul UE.

Astfel, în urma acestor eforturi pe data de 27 mai 2011 România a obţinut, conform procedurii tacite, autorizarea de către Consiliul Uniunii Europene privind aplicarea taxării inverse pentru categoriile de cereale şi plante tehnice la care am făcut referire mai sus. Concomitent cu obţinerea acestei autorizări a fost elaborată OUG nr. 49/2011 având în vedere necesitatea introducerii acestei măsuri înainte de începutul perioadei de recoltare. Aşa cum rezultă, această ordonanţă a devansat practic termenul de la care taxarea inversă poate fi aplicată, faţă de termenul prevăzut de OUG nr. 54/2010.

În aplicarea OUG nr. 49/2011 nu este necesară elaborarea de norme metodologice, întrucât ordonanţa descrie codurile tarifare ale fiecărui bun din categoria cerealelor şi a plantelor tehnice, iar mecanismul taxării inverse este aplicat în România pentru alte bunuri (deşeuri, material lemnos), regulile general valabile pentru orice bunuri pentru care se aplică taxare inversă fiind deja stabilite la art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pct. 82 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/ 2004 cu modificările şi completările ulterioare. ”

Principalele reguli privind aplicarea taxării inverse, aşa cum rezultă din prevederile legale cuprinse în Codul fiscal şi în normele de aplicare ale acestuia:

Regula nr. 1. – Condiţia obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi în scopuri de TVA;

Regula nr. 2. – Furnizorii nu vor înscrie TVA pe facturile emise pentru livrările de bunuri pentru care se aplică taxare inversă. În cazul livrărilor de bunuri pentru care se aplică taxare inversă, inclusiv pentru avansurile încasate, furnizorii emit facturi fără taxă şi înscriu în aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă. Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări, fiind preluată atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.

Regula nr. 3. – De aplicarea taxării inverse, sunt responsabili atât furnizorii, cât şi beneficiarii. În cazul neaplicării taxării inverse prevăzute de lege, organele de inspecţie fiscală vor dispune măsuri pentru obligarea furnizorilor şi a beneficiarilor la corectarea operaţiunilor şi aplicarea taxării inverse.

Regula nr. 4. – Taxarea inversă se aplică numai pentru livrările de bunuri/prestările de servicii în interiorul ţării. Prin livrări de bunuri/prestări de servicii în interiorul ţării se înţelege operaţiunile realizate numai între persoane care sunt înregistrate în scopuri de TVA, care au locul livrării sau locul prestării în România, şi sunt operaţiuni taxabile. Prin urmare, taxarea inversă nu poate fi aplicată pentru operaţiunile de import de cereale sau plante tehnice, ci numai pentru livrările realizate în interiorul ţării. Pentru livrarea şi achiziţia intracomunitară de astfel de bunuri se aplică regulile general valabile pentru aceste operaţiuni.

Regula nr. 5. – Pentru soluţionarea situaţiilor tranzitorii care apar ca urmare a includerii livrărilor de cereale şi plate tehnice în categoria celor pentru care se aplică taxarea inversă prin intrarea în vigoare a OUG nr. 49/2011, se aplică prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul în vigoare la data exigibilităţii de taxă. Prin urmare, taxarea inversă pentru cerealele şi plantele tehnice prevăzute de OUG nr. 49/2011 se aplică numai pentru livrările a căror exigibilitate de taxă, determinată potrivit art. 1342 din Codul fiscal, intervine începând cu data de 31 mai 2011, respectiv numai pentru livrările realizate începând cu data de 31 mai 2011, precum şi pentru facturile parţiale şi/sau de avansuri emise începând cu această dată. În situaţia în care livrările au avut loc înainte de data de 31 mai 2011, dar facturile aferente acestor livrări au fost emise după această dată, se aplică regimul normal de taxare.

Notă: Toate prevederile legale din Codul fiscal şi din normele de aplicare referitoare la taxarea inversă sunt în vigoare şi trebuie aplicate de la data de 31 mai 2011 şi de persoanele care livrează/achiziţionează cereale şi plante tehnice.

Temeiul legal

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here