11 Decembrie, 2016

Regulamentul BNR nr. 4/2014 privind raportarea de date şi informaţii statistice la BNR

Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2014 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 602 din 13.08.2014 (M.Of. nr. 602/2014).

În vigoare de la 01.01.2015

Având în vedere prevederile art. 49 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, ale art. 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 24 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Banca Naţională a României emite prezentul regulament.

TITLUL I
Raportări de date şi informaţii privind statistica monetară şi financiară, balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, datoria privată externă a României pe termen mediu şi lung, precum şi emisiunile şi deţinerile de titluri de valoare

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 1.
Prezentul titlu stabileşte în cap. II-X obligaţiile de raportare la Banca Naţională a României a datelor şi informaţiilor statistice privind:
- bilanţul monetar al instituţiilor financiare monetare;
- ratele dobânzii practicate de instituţiile financiare monetare;
- activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor financiare nebancare;
- activele şi pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară;
- balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională;
- operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung;
- structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari, neguvernamentali;
- emisiunile şi deţinerile de titluri de valoare;
- activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional angajate în tranzacţii de securitizare.

SECŢIUNEA a 2-a
Rezidenţa

Art. 2.
În înţelesul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) rezidenţi:
a1) persoane fizice – cetăţeni români, cetăţeni străini şi apatrizi, cu domiciliul în România atestat cu documente de identitate emise conform legii;
a2) persoane juridice şi orice alte entităţi cu sediul în România, precum şi persoane fizice, cetăţeni români, cetăţeni străini şi apatrizi cu domiciliul în România, care sunt autorizate şi/sau înregistrate să desfăşoare activităţi economice pe teritoriul României, în mod independent, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;
a3) sucursale, agenţii, reprezentanţe, birouri aparţinând persoanelor juridice străine sau altor entităţi străine, înregistrate şi/sau autorizate să funcţioneze în România;
a4) ambasade, consulate şi alte reprezentanţe şi misiuni permanente ale României în străinătate;
b) nerezidenţi:
b1) persoane fizice – cetăţeni străini, cetăţeni români şi apatrizi, cu domiciliul în străinătate atestat cu documente de identitate emise conform legii;
b2) persoane juridice şi orice alte entităţi cu sediul în străinătate, precum şi persoane fizice, cetăţeni străini, cetăţeni români şi apatrizi, cu domiciliul în străinătate, care sunt autorizate şi/sau înregistrate să desfăşoare activităţi economice în străinătate, în mod independent, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;
b3) sucursale, agenţii, reprezentanţe, birouri şi orice alte entităţi ale persoanelor juridice române sau altor entităţi române, înregistrate şi/sau autorizate să funcţioneze în străinătate;
b4) ambasade, consulate şi alte reprezentanţe şi misiuni permanente ale altor state în România, precum şi organizaţii internaţionale sau reprezentanţe ale unor astfel de organizaţii care funcţionează în România.

SECŢIUNEA a 3-a
Sectoare instituţionale

Art. 3.
(1) În înţelesul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) unităţi instituţionale – unităţi economice care au capacitatea de a deţine bunuri şi active, de a subscrie angajamente, de a exercita activităţi economice şi de a realiza, în nume propriu, operaţii cu alte unităţi;
b) cvasisocietăţi – unităţi distincte, producători de bunuri şi/sau servicii destinate pieţei, care se bucură de autonomie de decizie şi care se caracterizează prin faptul că dispun de contabilitate completă, potrivit legii, dar nu au personalitate juridică;
c) sector instituţional – ansamblu de unităţi instituţionale grupate în funcţie de comportamentul lor economic, ţinând cont de categoria de producători din care fac parte şi/sau de natura activităţilor şi funcţiilor lor principale.
(2) Standardele privind clasificarea sectoarelor instituţionale sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4.
În înţelesul prezentului titlu, sectoarele instituţionale prezentate mai jos au următoarele semnificaţii:
a) societăţi nefinanciare (S11) – unităţi instituţionale dotate cu personalitate juridică, care sunt producători de piaţă şi a căror activitate principală constă în producerea de bunuri şi servicii nefinanciare. Acest sector acoperă şi cvasisocietăţile nefinanciare; acest sector instituţional cuprinde: regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale, societăţi comerciale cu capital public sau privat, societăţi cooperatiste, societăţi agricole, instituţii fără scop lucrativ aflate în serviciul societăţilor nefinanciare (asociaţii patronale, asociaţii ale meşteşugarilor) şi altele asemenea;
b) instituţii financiare monetare – cuprinde următoarele sectoare instituţionale:
b1) banca centrală (S121) – cuprinde Banca Naţională a României, Banca Centrală Europeană, precum şi celelalte bănci centrale naţionale;
b2) alte instituţii financiare monetare – cuprinde societăţi care acceptă depozite şi fonduri de piaţă monetară;
b2.1) societăţi care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (S122) – cuprinde instituţii de credit, societăţi care acceptă depozite, altele decât instituţiile de credit;
(i) instituţii de credit – are semnificaţia prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii) societăţi care acceptă depozite, altele decât instituţiile de credit – cuprinde:
- alte instituţii financiare care sunt implicate în principal în intermediere financiară şi a căror activitate constă în primirea de depozite şi/sau substitute apropiate pentru depozite de la unităţi instituţionale, nu numai de la instituţii financiare monetare (gradul de substituibilitate între instrumentele emise de alte instituţii financiare monetare şi depozitele plasate la instituţii de credit determină clasificarea acestora ca instituţii financiare monetare), şi, pe cont propriu, cel puţin din punct de vedere economic, în acordarea de împrumuturi şi/sau efectuarea de investiţii în titluri de valori;
- instituţii emitente de monedă electronică a căror activitate principală constă în servicii de intermediere financiară sub forma emiterii de monedă electronică; acestea au semnificaţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare;
b2.2) fonduri de piaţă monetară (S123) – societăţi financiare şi cvasisocietăţi care sunt implicate în principal în intermedierea financiară. Activitatea acestora constă în a emite acţiuni sau unităţi ale fondurilor de investiţii drept substitut pentru depozite şi a investi în principal în acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii monetare, titluri pe termen scurt de natura datoriei şi/sau depozite. Fondurile de piaţă monetară îndeplinesc toate criteriile următoare:
(a) urmăresc obiectivul de investiţii de menţinere a principalului fondului şi de oferire a unui randament corespunzător ratei dobânzii instrumentelor de piaţă monetară;
(b) investesc în instrumente de piaţă monetară care îndeplinesc criteriile pentru instrumente de piaţă monetară, prevăzute în Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), sau în depozite constituite la instituţii de credit ori, în mod alternativ, asigură evaluarea în condiţii echivalente a lichidităţii şi a valorii portofoliului în care investesc;
(c) se asigură că instrumentele de piaţă monetară în care investesc sunt de înaltă calitate, astfel cum este aceasta determinată de societatea de administrare. Calitatea unui instrument de piaţă monetară este apreciată, printre altele, în baza următorilor factori:
- calitatea creditului instrumentului de piaţă monetară;
- natura categoriei de active reprezentate de instrumentul de piaţă monetară;
- pentru instrumentele financiare structurate, riscul operaţional şi de contrapartidă inerent în tranzacţia financiară structurată;
- profilul de lichiditate;
(d) se asigură că portofoliul lor are o scadenţă medie ponderată (weighted average maturity, WAM) de cel mult 6 luni şi o durată de viaţă medie ponderată (weighted average life, WAL) de cel mult 12 luni;
(e) furnizează zilnic valoarea activului net (net asset value, NAV) şi un calcul al preţului acţiunilor/unităţilor lor şi oferă zilnic posibilitatea subscrierii şi răscumpărării de acţiuni/unităţi;
(f) limitează investiţiile în titluri de valoare la cele cu o scadenţă reziduală până la data de răscumpărare legală (legal redemption date) mai mică de sau egală cu 2 ani, cu condiţia ca timpul rămas până la următoarea dată de revizuire a ratei dobânzii (interest rate reset date) să fie mai mic de sau egal cu 397 de zile, dată la care titlurile de valoare cu rată variabilă ar trebui revizuite la o rată sau un index a/al pieţei monetare;
(g) limitează investiţiile în alte organisme de plasament colectiv la cele care respectă definiţia fondurilor de piaţă monetară;
(h) nu îşi asumă riscuri directe sau indirecte faţă de titluri de participaţie sau materii prime, inclusiv prin instrumente derivate, şi utilizează instrumente derivate numai în conformitate cu strategia de investiţii pe piaţa monetară a fondului. Instrumentele derivate care generează un risc valutar pot fi utilizate numai pentru acoperirea riscului (hedging). Investiţiile în titluri de valoare în alte monede decât moneda de bază sunt permise, cu condiţia ca riscul valutar să fie acoperit în întregime;
(i) au fie o NAV fluctuantă, fie o NAV constantă.

Regulamentul BNR nr. 4/2014 este accesibil integral în Lege5 Online – soft de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Foto:
Stock Vault

comentarii

Despre autor  ⁄ Lege5

Ca profesioniști, cu toții ne dorim să identificăm modificările legislative rapid și să evităm erorile. Dacă până acum această activitate consuma timp și resurse, azi ne putem baza pe softul Lege5 pentru această sarcină. Având un motor de căutare performant, Lege5 procesează informația și oferă rezultate exacte la nivel de paragraf în câteva secunde. O performanță, dacă ținem cont de faptul că softul conţine o bază de date complexă: atât legislația românească și europeană, cât și jurisprudența românească și europeană. Lege5 a fost gândit pentru oameni activi și mobili. De aceea, am creat variante care se potrivesc oricărui dispozitiv şi stil de lucru. Click aici şi află mai multe.

Fara comentarii

Scrie un comentariu