5 Decembrie, 2016

Reglementări modificate privitoare la aplicarea Codului civil

Recenta Lege nr. 60/2012, de aprobare cu modificări şi completări a Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2011, a adus amendamente la mai multe acte normative, majoritatea fiind prezentate, detaliat, la rubrica de STIRI Legestart în zilele trecute.

Vă propunem, în cele ce urmează, să abordăm principalele modificări şi completări care vizează Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Reamintim că Legea nr. 60/2012 a fost publicată în Monitorul oficial nr.255/2012 şi a intrat în vigoare la data de 20 aprilie a.c.

Semnalăm principalele amendamente aduse de această lege la Legea nr. 71/2011.

● În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului. Cu toate acestea, nu se va folosi termenul de “comerciant” dacă este vorba despre reglementările din:

- Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată;

- Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

- orice alte acte normative în care termenul “comerciant” are un înţeles specific dispoziţiilor cuprinse în aceste din urmă acte normative.

În legislaţia privind protecţia drepturilor consumatorilor, termenul “comerciant” se înlocuieşte cu cel de “profesionist“.

● Existenţa unui litigiu sau înscrierea lui în registrele publice prevăzute de lege nu împiedică efectuarea formalităţilor de publicitate.

● Legea aduce precizări suplimentare în legătură cu dispoziţiile privitoare la consiliul de familie, care se aplică tutelei şi curatelei instituite după intrarea în vigoare a Codului civil, şi anume referitor la regimul curatorului special, drepturile şi obligaţiile stabilite de lege în sarcina tutorelui. Vom reveni, pe larg, cu comentarii pe acest subiect.

● Desfacerea căsătoriei:

- Atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, divorţul se poate pronunţa, din culpa unuia dintre soţi, dacă instanţa stabileşte culpa soţului pârât în destrămarea căsătoriei.

- Distinct de dreptul la prestaţia compensatorie, soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească. Instanţa de tutelă soluţionează cererea prin hotărârea de divorţ. Aceste dispoziţii sunt aplicabile dacă divorţul s-a pronunţat din culpa exclusivă a pârâtului, iar în cazul cererii unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani, dacă divorţul s-a pronunţat din culpa exclusivă a reclamantului.

- Acordarea despăgubirilor şi a prestaţiei compensatorii se aplică în cazul în care motivele de divorţ s-au ivit după intrarea în vigoare a Codului civil.

● Drepturile reale imobiliare:

- Dispoziţiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

- Până la îndeplinirea acestor condiţii, ori de câte ori proprietarul imobilului are un drept de opţiune, el dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării începute după intrarea în vigoare a Codului civil de la data cererii de chemare în judecată prin care a solicitat recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra lucrării, dacă acţiunea a fost admisă.

- Valabilitatea şi efectele juridice ale clauzei de inalienabilitate instituite prin convenţie sunt guvernate de legea în vigoare la momentul încheierii convenţiei. Valabilitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin testament este guvernată de legea în vigoare la data încheierii acestuia, iar efectele clauzei sunt guvernate de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii. În categoria convenţiilor din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată ori determinabilă, intră şi antecontractele având ca obiect transmiterea în viitor, prin încheierea de contracte, a dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, după caz, dacă prin lege nu se prevede altfel.

- Cererile de înscriere în cartea funciară, precum şi acţiunile în justiţie întemeiate pe dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, indiferent de data introducerii lor, vor fi soluţionate potrivit normelor materiale în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârşirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus înscrierii ori rectificării, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul introducerii lor.

- Dispoziţiile din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. Cu privire la imobilele pentru care, la data începerii posesiei, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

- Dispoziţiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare. În cazul posesiilor începute după intrarea în vigoare a Codului civil, dacă erau deschise cărţi funciare, până la îndeplinirea condiţiilor de înscriere a drepturilor reale imobiliare în cartea funciară uzucapiunea extratabulară îşi produce efectele de la data introducerii cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat constatarea îndeplinirii cerinţelor legale ale acestui mod de dobândire, dacă acţiunea a fost admisă, respectiv de la data invocării excepţiei uzucapiunii, dacă această excepţie a fost admisă.

- Drepturile asupra locurilor de veci/înhumare din cimitire, dobândite în condiţiile legii, se transmit, indiferent de natura lor juridică, prin succesiune şi acte juridice între vii cu titlu gratuit. Aceste drepturi pot fi constituite, în temeiul reglementărilor în vigoare la 1 octombrie 2011, şi după intrarea în vigoare a Codului civil.

● Despre obligaţii:

- Constituirea, conţinutul şi opozabilitatea drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data naşterii creanţei garantate sau, după caz, la data încheierii contractului prin care garanţia a fost constituită.

- Răspunderea pentru prejudiciul creat în cazul nulităţii contractului încheiat în formă autentică poate fi angajată numai în limita prejudiciului nereparat prin anularea sau constatarea nulităţii contractului ce a fost dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă. Angajarea acestei răspunderi nu înlătură angajarea răspunderii şi a altor persoane, în condiţiile legii.

- Clauza exoneratoare de răspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului comercial dovedind că divulgarea a fost impusă de împrejurări grave ce priveau sănătatea sau siguranţa publică: clauza privitoare la divulgarea secretului comercial sau profesional de care sunt ţinuţi profesioniştii se aplică atât în cazul răspunderii delictuale pentru fapta proprie, cât şi în cazul răspunderii contractuale.

- Dispoziţiile art. 1.415 din Codul civil privind stabilirea judiciară a termenului unei obligaţii sunt aplicabile ori de câte ori, potrivit legii sau contractului, debitorul sau, după caz, titularul unui drept ori facultăţi trebuie să execute o obligaţie sau o prestaţie, să accepte ori să exercite un drept sau o facultate ori, după caz, să adere la un contract, deşi nici legea şi nici contractul nu prevăd un termen în acest scop.

- Dispoziţiile din Codul civil privitoare la punerea în întârziere a debitorului sunt aplicabile în cazul obligaţiilor născute după data intrării sale în vigoare.

- În cazul restituirii prestaţiilor reciproce, dispuse în temeiul legii sau al unui contract, dacă bunul piere în mod fortuit şi nu a fost asigurat, iar debitorul obligaţiei de restituire a fost de bună-credinţă sau obligaţia de restituire nu provine din culpa sa, obligaţia de restituire se stinge potrivit art. 1.642 din Codul civil, caz în care şi creditorul este liberat de propria obligaţie de restituire, însă numai dacă a fost de bunăcredinţă sau cauza restituirii nu îi este imputabilă. Dacă bunul a pierit numai în parte, creditorul are dreptul de a reduce propria prestaţie până la limita a ceea ce el primeşte.

- Privitor la dreptul de preempţiune la vânzarea terenurilor forestiere (despre care Codul civil spune că terenurile din fondul forestier aflate în proprietate privată se pot vinde cu respectarea, în ordine, a dreptului de preempţiune al coproprietarilor sau vecinilor): numai vecinii care sunt proprietari de fond forestier beneficiază de dreptul de preempţiune.

- Mandatul cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Dreptul la acţiunea pentru stabilirea cuantumului remuneraţiei se prescrie odată cu dreptul la acţiunea pentru plata acesteia: dispoziţiile se aplică şi în cazul stabilirii remuneraţiei intermediarului, sau a remuneraţiei depozitarului.

- Privilegiile şi garanţiile reale – garanţia comună a creditorilor. Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului: dispoziţiile se aplică în toate cazurile în care profesionistul îşi operează diviziunea patrimoniului, dar numai cu privire la drepturile şi obligaţiile născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

- Extinderea ipotecii asupra fructelor imobilului. Ipoteca se extinde asupra fructelor naturale şi industriale ale imobilului ipotecat produse după notarea începerii urmăririi silite sau, după caz, după notarea deschiderii procedurii insolvenţei: până la intrarea în vigoare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, referirea la “notarea începerii urmăririi silite” se va înţelege ca fiind făcută la “notarea somaţiei de plată”.

- Înstrăinarea bunului ipotecat. Cel care achiziţionează un bun în cursul obişnuit al activităţii unei întreprinderi care înstrăinează bunuri de acelaşi fel dobândeşte bunul liber de ipotecile constituite de înstrăinător, chiar dacă ipoteca este perfectă, iar dobânditorul cunoaşte existenţa acesteia. În acest caz, ipoteca se strămută asupra preţului sau altor bunuri rezultate din înstrăinarea bunului ipotecat: Actele de dispoziţie cu privire la bunul ipotecat sunt anulabile la cererea creditorului ipotecar numai atunci când produsele bunului ipotecat nu pot fi urmărite de către creditorul ipotecar cu acelaşi rang ca şi ipoteca iniţială. Cu toate acestea, creditorul ipotecar nu poate obţine anularea acestor acte în cazul în care le-a aprobat expres sau tacit.

- Stingerea ipotecilor: În sensul art. 2.428 alin. (2) lit. f) din Codul civil (ipoteca mobiliară se stinge, iar ipoteca imobiliară se poate radia în orice alte cazuri prevăzute de lege), ipoteca se va radia din cartea funciară şi în baza unei declaraţii scrise a creditorului ipotecar. În cazul în care mai mulţi creditori sunt beneficiarii unei ipoteci cu privire la bunul în cauză, declaraţia de radiere nu va aduce atingere drepturilor celorlalţi creditori ipotecari. Declaraţia de radiere se poate face sub forma unui înscris autentic notarial.

- Încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul. Opoziţia la executare este de competenţa judecătoriei care a încuviinţat vânzarea bunului mobil ipotecat. Numirea administratorului bunului mobil ipotecat, precum şi opoziţia la preluarea bunului mobil în vederea administrării sunt de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul.

● Alte dispoziţii, de asemenea, modificate, se referă la corelarea diferitelor reglementări incidente, efecte tranzitorii, inclusiv legat de aplicarea Codului de procedurp civilă:

- prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor;

- soluţionarea litigiilor dintre profesionişti (până la intrarea în vigoare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, referirea la hotărârea definitivă se va înţelege ca fiind făcută la hotărârea irevocabilă);

- atribuţiile instanţei de tutelă;

- măsura plasamentului, a plasamentului în regim de urgenţă şi a supravegherii specializate;

- numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziţie sau la dezbaterea procedurii succesorale;

- cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie (se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită);

- registrele naţionale notariale (sunt deschise, ţinute şi administrate exclusiv de Uniunea Naţională a Notarilor Publici);

- abrogările din Codul civil din 1864;

- abrogările din Codicele de comerţ din 1877.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Articole similare

Fara comentarii

Scrie un comentariu