4 Decembrie, 2016

Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (III)

10. Regulamentul (CE) nr. 392/2009 din 23 aprilie 2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare (Text cu relevanţă pentru SEE).
 
Art. 16. Termenul de prescripţie a acţiunilor

(1) Orice acţiune pentru daune intentată în urma decesului sau a vătămării corporale a unui pasager sau a pierderii sau deteriorării bagajelor se prescrie după doi ani.

(2) Termenul de prescripţie se calculează după cum urmează:

(a) în caz de vătămare corporală, începând de la data debarcării pasagerului;

(b) în caz de deces intervenit în timpul transportului, începând de la data când pasagerul ar fi trebuit să debarce, iar în caz de vătămare corporală survenită în timpul transportului şi în urma căreia pasagerul a decedat după debarcare, începând de la data decesului, cu condiţia ca acest termen să nu depăşească trei ani de la data debarcării;

(c) în caz de pierdere sau deteriorare a bagajelor, începând de la data debarcării sau de la data la care debarcarea ar fi trebuit să aibă loc, în funcţie de care este cea mai recentă.

(3) Motivele suspendării sau întreruperii termenului de prescripţie sunt reglementate de legea statului unde se află instanţa sesizată; însă, în nici un caz, o acţiune intentată în temeiul acestei convenţii nu poate fi introdusă după expirarea oricăruia dintre termenele de mai jos:

(a) cinci ani de la data debarcării pasagerului sau de la data la care debarcarea ar fi trebuit să aibă loc, în funcţie de care este cea mai recentă; sau, dacă această dată este anterioară,

(b) trei ani de la data când reclamantul a luat cunoştinţă sau ar fi trebuit, în mod normal, să ia cunoştinţă de vătămarea corporală, pierderea sau daunele provocate de incident.

(4) Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la alineatele (1), (2) şi (3) din prezentul articol, termenul de prescripţie poate fi prelungit în urma unei declaraţii a transportatorului sau a unui acord al părţilor, intervenite după incidentul care a dus la intentarea cauzei. Atât declaraţia, cât şi acordul sunt consemnate în scris.

***

11. Regulamentul (CE) nr. 987/2009 din 16 septembrie 2009 de stabilire a 
procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (Text cu relevanţă pentru SEE şi Elveţia).
 
Art. 83. Termene de prescripţie

(1) Chestiunile privind termenele de prescripţie se află sub incidenţa:

(a) legilor în vigoare în statul membru al părţii solicitante, în măsura în care acestea privesc creanţa şi/sau instrumentul care permite executarea acesteia; şi

(b) legilor în vigoare în statul membru al părţii solicitate, în măsura în care acestea privesc măsurile executare din statul respectiv.

Termenele de prescripţie conforme cu legislaţia în vigoare în statul membru al părţii solicitate se calculează începând cu data recunoaşterii directe sau a omologării, recunoaşterii, completării sau înlocuirii în conformitate cu articolul 79 din regulamentul de punere în aplicare.

(2) Demersurile efectuate de partea solicitată pentru recuperarea creanţelor în conformitate cu cererea de asistenţă, care, dacă ar fi fost efectuate de partea solicitantă, ar fi avut drept efect suspendarea sau întreruperea termenului de prescripţie în conformitate cu normele legislative în vigoare în statul membru în care se află sediul acesteia, sunt considerate, din punctul de vedere al acestui efect, realizate în statul membru respectiv.

***

12. RECTIFICARE la Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 
privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 84 din 31 martie 2010).
 
Art. 19. Aspecte privind prescripţia

(1) Aspectele privind termenele de prescripţie sunt reglementate exclusiv de actele cu putere de lege în vigoare în statul membru solicitant.

(2) În ceea ce priveşte suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie, toate demersurile efectuate în vederea recuperării creanţelor de către autoritatea solicitată sau în numele acesteia, în temeiul unei cereri de asistenţă, care au drept efect suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare în statul membru solicitat, sunt considerate a avea acelaşi efect în statul membru solicitant, cu condiţia ca efectul corespunzător să fie prevăzut în actele cu putere de lege în vigoare în statul membru solicitant.

Dacă suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie nu este posibilă în temeiul legislaţiei în vigoare în statul membru solicitat, toate demersurile efectuate în vederea recuperării creanţelor de către autoritatea solicitată sau în numele acesteia în temeiul unei cereri de asistenţă care, dacă ar fi fost efectuate de către autoritatea solicitantă în propriul stat membru sau în numele acesteia, ar fi dus la suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripţie în conformitate cu legislaţia în vigoare în statul membru solicitant sunt considerate a fi fost efectuate în statul membru solicitant, în ceea ce priveşte efectul respectiv.

Primul şi al doilea paragraf nu afectează dreptul autorităţilor competente din statul membru solicitant de a lua măsuri pentru a suspenda, întrerupe sau prelungi termenul de prescripţie în conformitate cu legislaţia în vigoare în statul membru respectiv.

(3) Autoritatea solicitantă şi autoritatea solicitată se informează reciproc cu privire la orice acţiune care întrerupe, suspendă sau prelungeşte termenul de prescripţie a creanţei pentru care au fost solicitate măsuri asigurătorii sau de recuperare sau care poate produce acest efect.

***

13. Decizia 2011/179/UE din 14 decembrie 2010 privind ajutorul de stat C 39/96 (ex NN 127/92) 
pusă în aplicare de către Franţa în favoarea Coopérative d’exportation du livre français (CELF) [notificată cu numărul C(2010) 8938] (Text cu relevanţă pentru SEE) (2011/179/UE)
 
5. Termen de prescripţie, împrejurare excepţională, încredere legitimă, principiul securităţii juridice, principiul proporţionalităţii

(151) În ipoteza unui ajutor de stat ilegal şi incompatibil, în principiu Comisia trebuie să oblige statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar. Articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 prevede că, “în cazul unei decizii negative cu privire la un ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar”.

(152) Cu toate acestea, Comisia trebuie să ţină seama de elementele prezentate în continuare.

(153) Mai întâi, articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 prevede că prerogativele Comisiei în ceea ce priveşte recuperarea ajutorului sunt supuse unui termen de prescripţie de zece ani. Termenul de prescripţie începe să curgă din ziua în care ajutorul ilegal a fost acordat beneficiarului, iar termenul de prescripţie este suspendat ca urmare a unei măsuri luate de Comisie ori de un stat membru, care acţionează la solicitarea Comisiei, cu privire la ajutorul ilegal.

(154) După cum a precizat deja în decizia sa de extindere a procedurii, fără a primi observaţii specifice cu privire la acest aspect de la părţile interesate, Comisia consideră că, în acest caz, se aplică norma privind prescripţia menţionată la considerentul precedent. În hotărârea sa din 5 octombrie 2006 privind cauza Transalpine1 [1]), Curtea de Justiţie a considerat, într-adevăr, că în măsura în care Regulamentul (CE) nr. 659/1999 prevede norme de natură procedurală, acestea se aplică tuturor procedurilor administrative în domeniul ajutoarelor de stat pendinte la Comisie la data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999, şi anume 16 aprilie 1999. Or, prezenta cauză se înscrie în procedura oficială de examinare iniţiată la 30 iunie 1996.

(155) În cazul menţionat, având în vedere că ajutoarele fuseseră acordate în fiecare an începând din 1980, iar Comisia trimisese autorităţilor franceze în aprilie 1992 o solicitare de furnizare de informaţii, rezultă că ajutoarele alocate CELF în 1980 şi 1981 nu pot fi recuperate, întrucât termenul de prescripţie a expirat.

***

14. DECIZIA 2011/432/UE din 9 iunie 2011 privind aprobarea, în numele 
Uniunii Europene, a Convenţiei de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate pentru copii şi alţi membri ai familiei (2011/432/UE).
 
Capitolul VI. Executarea de către statul solicitat

Art. 32. Executarea în temeiul dreptului intern[…]

(5) Termenul de prescripţie pentru executarea restanţelor este stabilit fie de legea statului de origine al hotărârii, fie de legea statului solicitat, având prioritate cea care prevede un termen de prescripţie mai lung.

***

15. DECIZIA 2012/307/UE din 19 octombrie 2011 privind schemele de ajutoare de stat constând 
în reeşalonarea datoriilor puse în aplicare de Grecia în departamentele Kastoria, Eubea, Florina, Kilkis, Rhodope, Evros, Xanthi şi Dodecanez, precum şi în insulele Lesbos, Samos şi Chios [schemele de ajutoare C 23/04 (ex NN 153/03), C 20/05 (ex NN 70/04) şi C 50/05 (ex NN 20/05)] [notificată cu numărul C(2011) 7252] (Text cu relevanţă pentru SEE) (2012/307/UE).
 
(172) Cu toate acestea, articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 prevede că prerogativele Comisiei de recuperare a ajutorului sunt supuse unui termen de prescripţie de zece ani. Termenul de prescripţie începe din ziua în care ajutorul de stat ilegal este acordat beneficiarului fie ca ajutor individual, fie în cadrul unei scheme de ajutoare. Or, orice măsură adoptată de Comisie sau de un stat membru care acţionează la solicitarea Comisiei cu privire la ajutorul ilegal întrerupe termenul de prescripţie, fiecare întrerupere făcând ca termenul să curgă din nou de la capăt.


[1] 1) Hotărârea Curţii din 5 octombrie 2006, C-368/04, Transalpine Ölleitung in Österreich, Rec. I-09957, punctul 34.

Citeşte şi: Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (I), Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (II)

Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate pe Lege5.ro – noul soft de documentare legislativă de la Indaco Systems.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Un comentariu

  • Răspunde
    Andrei
    martie 31 2013

    Foarte interesant. Multumim pentru informatii!!

Scrie un comentariu