4 Decembrie, 2016

Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (II)

5. Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 din 23 aprilie 2007 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2.342/2002 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene.
 
(10) În ceea ce priveşte recuperarea datoriilor, având în vedere termenul general de cinci ani stabilit în regulamentul financiar pentru prescrierea datoriilor şi creanţelor Comunităţii, este necesar să se specifice regulile privind data de începere şi motivele întreruperii acestui termen de prescripţie, atât pentru instituţii, cât şi pentru terţii care au o creanţă exigibilă faţă de instituţii.

40. Se introduce următorul articol 85b:

„Art. 85b. Norme în materie de termene de prescripţie

(Articolul 73a din regulamentul financiar)

(1) Termenul de prescripţie pentru creanţele Comunităţilor faţă de terţi începe să curgă la expirarea termenului-limită comunicat debitorului în nota de debit, astfel cum se prevede la articolul 78 alineatul (3) litera (b).

Termenul de prescripţie pentru creanţele terţilor faţă de Comunităţi începe să curgă la data la care este exigibilă plata creanţei terţului în cauză, în conformitate cu angajamentul juridic corespunzător.

(2) Termenul de prescripţie pentru creanţele Comunităţilor faţă de terţi este întrerupt prin orice act al unei instituţii sau al unui stat membru care acţionează la cererea unei instituţii, notificat terţului şi vizând recuperarea creanţei.

Termenul de prescripţie pentru creanţele terţilor faţă de Comunităţi este întrerupt prin orice act notificat Comunităţilor de către creditorii acestora sau în numele acestora, vizând recuperarea creanţei.

(3) Un nou termen de prescripţie de cinci ani începe să curgă în ziua următoare întreruperilor menţionate la alineatul (2).

(4) Orice acţiune în justiţie referitoare la o creanţă, astfel cum este menţionată la alineatul (1), inclusiv acţiunile introduse în faţa unei instanţe care declară ulterior că nu are competenţă în materie, întrerupe termenul de prescripţie. Noul termen de prescripţie de cinci ani nu începe înainte de pronunţarea unei hotărâri cu forţă de res judicata sau până nu se ajunge la o soluţionare extrajudiciară între părţile la aceeaşi acţiune.

(5) Atunci când contabilul acordă debitorului un termen de plată suplimentar, în conformitate cu articolul 85, aceasta se consideră a fi o întrerupere a termenului de prescripţie. Noul termen de prescripţie de 5 ani începe să curgă în ziua următoare expirării termenului de plată prelungit.

(6) Creanţele nu se recuperează ulterior expirării termenului de prescripţie, astfel cum este stabilit la alineatele (1) – (5).”

***

6. Regulamentul (CE) nr. 658/2007 din 14 iunie 2007 privind penalităţile financiare 
pentru încălcarea anumitor obligaţii în legătură cu autorizaţiile de comercializare acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului.
 
Art. 25. Termene de prescripţie privind impunerea penalităţilor financiare

(1) Dreptul Comisiei de a adopta o decizie de impunere a unei penalităţi financiare în temeiul articolului 16 expiră după cinci ani.

În cazul penalităţilor financiare prevăzute la articolul 19, dreptul Comisiei de a adopta o decizie de impunere a unei penalităţi de acest fel expiră după trei ani.

Termenul începe să curgă din ziua comiterii încălcării legislaţiei. Cu toate acestea, în cazul încălcărilor continue sau repetate, termenul începe să curgă din ziua în care încetează încălcarea.

(2) Orice acţiune întreprinsă de către Agenţie sau de către Comisie în sensul investigaţiei sau al procedurii de încălcare a legislaţiei întrerupe termenele de prescripţie stabilite la alineatul (1). Termenul de prescripţie se întrerupe începând de la data la care acţiunea este notificată deţinătorului autorizaţiei de comercializare.

(3) Fiecare întrerupere face ca termenul să fie reluat. Cu toate acestea, termenul de prescripţie expiră nu mai târziu de ziua în care s-a încheiat o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie şi în care Comisia nu a impus o penalitate financiară. Termenul se extinde cu numărul de zile în care prescripţia este suspendată, în temeiul alineatului (4).

(4) Termenul de prescripţie privind impunerea penalităţilor financiare se suspendă cât timp decizia Comisiei face obiectul procedurii judiciare a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

Art. 26. Termene de prescripţie privind încasarea penalităţilor financiare

(1) Dreptul de a declanşa o procedură de recuperare expiră la un an de la data la care decizia adoptată în temeiul articolului 16 sau al articolului 19 a devenit definitivă.

(2) Termenul de prescripţie a recuperării penalităţilor financiare este întrerupt de orice acţiune a Comisiei sau a unui stat membru care acţionează la cererea Comisiei în scopul de a impune plata penalităţii.

(3) Fiecare întrerupere face ca termenul să curgă de la început.

(4) Termenul de prescripţie privind recuperarea penalităţilor financiare se suspendă atât timp cât:

(a) se acordă termen de plată;

(b) impunerea plăţii se suspendă în temeiul unei hotărâri ale Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

***

7. Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 din 23 octombrie 2007 
privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar.
 
Art. 60. Termenul de prescripţie

(1) Termenul de prescripţie a acţiunii în justiţie privind daunele-interese bazate pe răspunderea operatorului de transport în caz de deces sau vătămare corporală a călătorilor este:

(a) în cazul unui călător, trei ani începând din ziua următoare accidentului;

(b) în cazul celorlalte persoane îndreptăţite, trei ani începând de a doua zi după decesul călătorului, fără ca acest termen să poată totuşi depăşi cinci ani din ziua următoare accidentului.

(2) Termenul de prescripţie pentru celelalte acţiuni rezultate din contractul de transport este de un an. Cu toate acestea, termenul de prescripţie este de doi ani în cazul unei acţiuni în justiţie pentru pierdere sau avariere rezultată dintr-o acţiune sau omisiune comisă fie cu intenţia de a provoca o astfel de pagubă, fie în mod neglijent şi în cunoştinţă de cauză că ar putea rezulta o astfel de pagubă.

(3) Termenul de prescripţie prevăzut la alineatul (2) curge pentru acţiuni în justiţie:

(a) pentru despăgubirea pierderii totale, din a paisprezecea zi care urmează expirării termenului prevăzut la articolul 22 alineatul (3);

(b) pentru despăgubirea pierderii parţiale, a avarierii sau a întârzierii la livrare începând din ziua în care a avut loc livrarea;

(c) în toate celelalte cazuri referitoare la transportul călătorilor începând din ziua expirării valabilităţii legitimaţiei de transport.

Ziua indicată pentru începerea termenului de prescripţie nu este inclusă în termen.

(4) [...]
(5) [...]

(6) Suspendarea şi întreruperea termenului de prescripţie sunt, de altfel, reglementate de dreptul intern.

***

8. Decizia 2008/154/CE din 13 noiembrie 2007. Ajutorul de stat C 38/2006 (ex NN 93/2005)
 - Sistemul de ameliorare a unităţilor de prelucrare a peştelui aplicat în Regatul Unit [notificată cu numărul C(2007) 5397] (Text cu relevanţă pentru SEE) (2008/154/CE).
 
Temeiul evaluării

(17) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului nu stabileşte niciun termen de prescripţie pentru examinarea unui “ajutor ilegal”, după cum este definit în articolul 1 litera (f) din respectivul regulament, şi anume ajutor pus în aplicare înainte să se ajungă la o concluzie la nivelul Comisiei în ceea ce priveşte compatibilitatea acestuia cu piaţa comună. Cu toate acestea, articolul 15 din respectivul regulament prevede că puterea Comisiei de a solicita recuperarea ajutoarelor se supune unui termen de prescripţie de zece ani şi că termenul de prescripţie începe în ziua în care ajutorul ilegal a fost acordat beneficiarului şi că respectivul termen de prescripţie este întrerupt de orice acţiune adoptată de către Comisie în acest sens. În consecinţă, Comisia consideră că în acest caz nu este necesar să se examineze ajutoarele la care face trimitere termenul de prescripţie, respectiv ajutoarele acordate cu mai mult de zece ani înainte de adoptarea oricărei măsuri în acest sens de către Comisie.

(18) Comisia consideră că în acest caz termenul de prescripţie a fost întrerupt prin cererea de informaţii pe care a adresat-o Regatului Unit la 24 august 2004. Prin urmare, termenul de prescripţie se aplică ajutoarelor acordate beneficiarilor înainte de 24 august 1994. În consecinţă, Comisia şi-a limitat evaluarea la ajutoarele acordate prin decizii adoptate după 24 august 1994.

***

9. Decizia 2009/402/CE din 28 ianuarie 2009 privind “planurile de urgenţă” 
în sectorul fructelor şi legumelor puse în aplicare de către Franţa [C 29/05 (ex NN 57/05)] [notificată cu numărul C(2009) 203] (2009/402/CE).
 
VII. Procedura de recuperare

(81) După cum se menţionează la punctul 64, articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 prevede că prerogativele Comisiei în ceea ce priveşte recuperarea ajutorului sunt supuse unui termen de prescripţie de 10 ani. Termenul de prescripţie începe la data acordării ajutorului ilegal către beneficiar, fie ca ajutor individual, fie ca ajutor în cadrul unui sistem de ajutoare. Însă orice măsură adoptată de Comisie sau, la solicitarea acesteia, de către un stat membru cu privire la ajutorul ilegal întrerupe termenul de prescripţie, acesta începând să curgă din nou după fiecare întrerupere. Dat fiind faptul că prima acţiune a Comisiei a avut loc la data de 31 iulie 2002, în cazul de faţă, Comisia nu poate recupera nici un ajutor de dinainte de 31 iulie 1992.
_______________________

Citeşte şi: Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (I), Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (III)

Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate pe
 Lege5.ro – noul soft de documentare legislativă de la Indaco Systems.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Fara comentarii

Scrie un comentariu