7 Decembrie, 2016

Regiunile şi oraşele europene stabilesc agenda pentru politica de coeziune în perioada 2014-2020

Pentru ca fondurile structurale să devină motorul creşterii economice durabile şi al creării de locuri de muncă, regiunile şi oraşele europene solicită o abordare teritorială a concentrării tematice a resurselor, o flexibilitate sporită la definirea alocării fondurilor şi reguli clare în materie de implicare a regiunilor şi a oraşelor în definirea programelor operaţionale şi a contractelor de parteneriat.

Prin adoptarea în plenara din luna mai a celor patru avize privind regulamentele referitoare la fondurile structurale, membrii Comitetului Regiunilor şi-au exprimat clar poziţia privind paşii de urmat în vederea asigurării succesului politicii de coeziune în perioada 2014-2020.

REGULAMENTUL GENERAL

Avizul referitor la Regulamentul general privind fondurile care fac parte din cadrul strategic comun (CSC), elaborat de dna Catiuscia Marini (IT-PSE), preşedinta regiunii Umbria, stabileşte priorităţile CoR pentru următoarea etapă de programare. În opinia raportorului, „avizul transmite două mesaje clare”. În primul rând, nu se poate ieşi cu bine din criză fără a se asigura un buget corespunzător pentru politica de coeziune, iar în al doilea rând, o abordare centrată pe rezultate nu se poate concretiza decât dacă autorităţile locale şi regionale îşi însuşesc în mai mare măsură obiectivele politicii de coeziune”.

CoR sprijină pe deplin majoritatea propunerilor de bază ale Comisiei Europene, cum ar fi introducerea noii categorii a „regiunilor de tranziţie”, abordarea integrată a programării fondurilor, promovată prin CSC, precum şi principiul concentrării tematice a investiţiilor. Referitor la acest ultim aspect, este necesară totuşi o flexibilitate sporită în materie de repartizare a fondurilor structurale, astfel încât să se ofere un răspuns eficace la necesităţile de la nivel teritorial. Aş cum era de aşteptat, CoR îşi reafirmă ferm dezacordul faţă de orice condiţionalitate macroeconomică, care ar implica sancţionarea autorităţilor locale şi regionale din statele membre care nu-şi îndeplinesc obligaţiile în materie de disciplină bugetară. În ceea ce priveşte crearea unei rezerve de performanţă de 5%, avizul propune înlocuirea acesteia cu o „rezervă de flexibilitate”, constituită din fonduri necheltuite, pentru a finanţa, de exemplu, iniţiative experimentale în domeniul creşterii economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii.

Pentru simplificarea procedurilor aplicabile fondurilor structurale, CoR propune raţionalizarea controalelor şi a auditurilor, reducerea obligaţiilor de raportare care revin autorităţilor de management şi eliminarea dispoziţiilor prin care se introduc noi organisme de acreditare.

În ceea ce priveşte cooperarea teritorială, avizul recomandă modificarea propunerii Comisiei referitoare la criteriile de alocare a fondurilor. În locul unei abordări concentrate pe statele membre, fondurile ar trebui să fie repartizate la nivelul întregii Uniuni Europene pe baza unor criterii teritoriale şi tematice, evitându-se astfel logica absurdă a „profitului echitabil”.

În final, COR propune ca lista oraşelor care participă la „acţiuni integrate în materie de dezvoltare durabilă” să fie rezultatul unei proceduri de selecţie deschise, la care să fie asociate autorităţile locale şi regionale.

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

Prin intermediul avizului referitor la Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), elaborat de dl Michael Schneider (DE-PPE), secretar de stat și reprezentant al landului Saxonia-Anhalt pe lângă guvernul federal german, regiunile şi oraşele europene şi-au formulat revendicările referitoare la o flexibilitate sporită în materie de alocare tematică a fondurilor. „Propunerea Comisiei constituie o bază solidă pentru negocierile viitoare privind FEDER, însă acest aviz evidenţiază anumite măsuri suplimentare în sprijinul dezvoltării regiunilor rămase în urmă şi a regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic. Dat fiind că autorităţile locale şi regionale vor fi cele dintâi afectate de aceste decizii, implicarea acestor autorităţi, precum şi flexibilitatea şi sunt elementele esenţiale de care depinde îmbunătăţirea acestui regulament”, a subliniat raportorul.

Avizul solicită reducerea procentului din fondurile FEDER care trebuie alocate în mod obligatoriu obiectivelor tematice, pentru fiecare categorie de regiuni. Astfel s-ar crea o mai mare marjă de intervenţie, iar investiţiile FEDER ar putea fi concentrate mai bine asupra competitivităţii teritoriale.

În această perspectivă, avizul salută prioritatea pe care propunerea Comisiei o acordă întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor), dar, totodată, pledează pentru posibilitatea de a acorda ajutoare pentru investiţii şi întreprinderilor mari, luând în considerare şi rolul pertinent al acestora în materie de concretizare a obiectivelor iniţiativei emblematice privind politica industrială din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, se solicită un grad mai mare de flexibilitate şi în ceea ce priveşte beneficiarii eligibili ai proiectelor finanţate în domeniul cercetării şi dezvoltării, creându-se posibilitatea de a include şi organismele private de cercetare alături de cele publice.

În avizul său, CoR solicită extinderea definiţiei zonelor afectate de un handicap natural sau demografic. În ceea ce priveşte zonele urbane, regiunile şi oraşele sprijină accentul pus de Comisie pe dezvoltarea urbană durabilă, cu alocarea a cel puţin 5% din resursele FEDER atribuite la nivel naţional prin intermediul investiţiilor teritoriale integrate (ITI) şi prin implementarea unor acţiuni inovatoare în materie de dezvoltare urbană durabilă (0,2% din FEDER la nivelul UE). De asemenea, CoR avertizează asupra riscului de duplicare a iniţiativelor existente ca urmare a propunerii Comisiei de a institui o platformă de dezvoltare urbană şi subliniază că lista oraşelor în care urmează să fie puse în aplicare măsuri de dezvoltare urbană durabilă ar trebui să fie una indicativă, stabilită în parteneriat cu autorităţile locale şi regionale, pe baza unei cereri de candidaturi.

În ceea ce priveşte cercetarea şi inovarea, sugestia CoR este de a se asigura o corelare mai strânsă între iniţiativa „Orizont 2020” şi fondurile structurale, prin asigurarea unor interfeţe şi interconectarea celor două programe.

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Avizul privind noile dispoziţii aplicabile Fondului social european (FSE) salută eforturile Comisiei de a spori ponderea proiectelor FSE în strategiile de dezvoltare de la nivelul regiunilor şi al statelor membre. În acelaşi timp, oraşele şi regiunile solicită o reducere a cotelor minime, astfel încât statele membre şi regiunile să aibă posibilitatea de a adapta programele în funcţie de propriile necesităţi.

În ceea ce priveşte misiunea FSE, CoR avertizează asupra riscului ca acesta să devină un instrument consacrat exclusiv Strategiei Europa 2020, pierzându-şi astfel funcţia de pârghie a coeziunii sociale. De asemenea, CoR subliniază că FSE îşi va îndeplini în continuare misiunea fundamentală pe care i−o atribuie Tratatul, şi anume „îmbunătăţirea posibilităţilor de încadrare în muncă a lucrătorilor”, fiind totodată capabil să răspundă nevoilor sociale izvorâte din conjunctura economică deosebit de defavorabilă, mulţumită „promovării incluziunii sociale şi combaterii sărăciei”, care a fost avansată de la nivelul de prioritate de investiţii la cel de obiectiv tematic specific.

Cu toate acestea, oraşele şi regiunile regretă faptul că propunerea nu face referire la promovarea flexicurităţii pe piaţa forţei de muncă, deşi aceasta face obiectul uneia dintre orientările integrate ale Strategiei Europa 2020.

În ceea ce priveşte Programul privind distribuirea de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune (MDP), CoR continuă să-l considere important, însă subliniază necesitatea de a identifica un alt temei juridic decât FSE.

În privinţa procedurilor de management, CoR salută măsurile de simplificare propuse de Comisie în vederea reducerii sarcinilor administrative atât pentru beneficiari, cât şi pentru autorităţile de management. Oraşele şi regiunile susţin în special reducerea numărului de reguli în materie de eligibilitate, menită să faciliteze accesul micilor beneficiari şi al acţiunilor de mai mică amploare la finanţarea FSE, eligibilitatea contribuţiilor în natură, recurgerea pe scară mai largă la subvenţiile globale şi opţiunile simplificate în materie de costuri, precum sumele forfetare, inclusiv prevederea obligaţiei utilizării acestora pentru iniţiative de mai mică amploare, de până la 50 000 EUR.

FONDUL EUROPEAN DE COEZIUNE

Dl Romeo Stavarache (RO-ALDE), primarul oraşului Bacău, a elaborat avizul referitor la propunerea de regulament privind Fondul european de coeziune. În primul rând, CoR subliniază că valoarea adăugată europeană a investiţiilor în infrastructură realizate prin Fondul de coeziune în decursul anilor s-a dovedit a fi foarte mare şi că prin aceste investiţii UE oferă cetăţenilor un trai mai bun, iar întreprinderilor, oportunităţi de dezvoltare. Aşa cum subliniază raportorul „fondul de coeziune finanţează proiecte de amploare, care nu s-ar fi putut materializa fără sprijinul financiar al UE, acordând fiecărei regiuni şansa de a-şi valorifica potenţialul”. Din aceste motive, oraşele şi regiunile salută propunerea Comisiei Europene de a păstra pentru perioada 2014-2020 un buget substanţial pentru Fondul de coeziune, astfel încât obiectivele politice europene în domeniile transportului, mediului şi energiei să poată fi susţinute financiar din bugetul UE.

În această perspectivă, dat fiind că autorităţile locale şi regionale sunt cele cărora le revine responsabilitatea de a investi în infrastructura de transport şi de a asigura conexiunile secundare şi terţiare la reţeaua transeuropeană, ele ar trebui asociate îndeaproape la deciziile privind alegerea proiectelor prioritare de interes comun, pentru a se asigura coerenţa investiţiilor publice şi private la toate nivelurile.

Pe lângă aceasta, avizul subliniază că Fondul de coeziune ar trebui să finanţeze proiecte integrate în domeniul eficienţei energetice a clădirilor şi în cel al locuinţelor şi susţine necesitatea de a investi inteligent în dezvoltarea infrastructurii la nivel european.

În final, CoR solicită să se evite orice iniţiative care ar putea duce la erodarea bugetului alocat politicii de coeziune, în special în ceea ce priveşte cele 10 miliarde de euro din bugetul prevăzut pentru mecanismul „Conectarea Europei”, care provin din Fondul de coeziune.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu