8 Decembrie, 2016

Regimul vamal din România intră integral sub incidenţa legislaţiei europene

Începând cu 1 ianuarie 2012, operaţiunile vamale efectuate înainte de aderare nu mai fac obiectul controalelor autorităţilor vamale, termenul de prescripţie de 5 ani fiind depăşit. Orice control vamal trebuie acum să respecte legislaţia europeană, direct aplicabilă în toate statele membre, avertizează consultanţii Deloitte Tax.

Oportunitățile oferite de legislaţia vamală europeană, precum şi obligaţiile suplimentare ce revin atât autorităţilor vamale, cât şi contribuabililor vor fi analizate pe 4 aprilie, în cadrul conferinţei „2012 – România, bine ai venit în Uniunea Vamală Europeană!” organizată de Deloitte Tax. Cu această ocazie, consultanţi din România şi Olanda cu experienţă vastă în domeniul vamal vor discuta, printre altele, aspecte de optimizare în noile condiţii legislative; exemple de bune practici la nivel internaţional; cazuri soluţionate la Curtea europeană de Justiţie; sau potenţialul portului Constanţa, pornind de la experienţa portului olandez Rotterdam. Detalii suplimentare privind agenda, profilul vorbitorilor şi condiţiile de înregistrare pot fi accesate pe pagina evenimentului.

„Legislaţia şi cazuistica comunitară aduc în primul rând o binevenită schimbare de optică în cadrul controalelor ulterioare, menită să asigure un echilibru de forţe între autoritate şi contribuabil”, spune Mihai Petre, coordonatorul echipei de consultanţă vamală din cadrul Deloitte Tax. „Principiul proporţionalităţii, al certitudinii impunerii, rolul (pro)activ al organului fiscal, buna credinţă, dreptul contribuabilului de a fi ascultat sau prevalenţa fondului asupra formei devin esenţiale în relaţia dintre autoritate şi contribuabil. Nerespectarea lor de către autorităţi conduce la anularea actelor administrative”.

De referinţă în acest sens este Decizia 2615/2009 emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care instanţa a dat câştig de cauză contribuabilului, pe motiv că autoritatea fiscală nu i-a dat posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere înainte de a-l sancţiona. Practic, autoritatea a încălcat dreptul contribuabilului de a fi ascultat.

„Deși acest principiu a fost prezent în legislaţia din România şi înainte de aderare, autorităţile fiscale nu i-au acordat atenţia cuvenită, în special autorităţile vamale, care de regulă trimit direct contribuabililor deciziile de impunere în baza informaţiilor disponibile în sistemul informatic, fără a le da posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere înainte de sancţiune. Însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat puterea acestui principiu prin decizia sa, găsind un real sprijin în cazuistica europeană. Astfel, companiile pot invoca această decizie în practică în toate cazurile, sporindu-i astfel puterea nu doar în instanţă, ci şi la momentul controlului”, spune Mihai Petre.

O altă schimbare de optică adusă de legislaţia şi cazuistica comunitară privește conceptul de eroare a autorităţii vamale. Astfel, autoritatea vamală nu are voie să impună datorii suplimentare în cadrul unui control ulterior, dacă suma de plată stabilită la momentul importului nu a fost percepută din cauza unei erori a autorităţii vamale, contribuabilul acţionând cu bună credinţă.

Pe de altă parte, consultantul Deloitte Tax atrage atenţia că legislaţia comunitară aduce răspunderi suplimentare şi pentru contribuabili.

„Este vorba în primul rând de extinderea conceptului de debitor vamal asupra altor persoane decât importatorul”, explică Mihai Petre. „În situaţiile în care avem de-a face cu bunuri introduse ilegal în Comunitatea Europeană, autoritatea vamală se poate îndrepta împotriva oricărei persoane care deţine aceste bunuri (chiar dacă nu le-a importat), dacă acea persoană ştia sau trebuia (rezonabil vorbind) să ştie că este implicată în comerţul cu bunuri introduse ilegal”.

Consultantul Deloitte Tax subliniază că, în acest fel, legiuitorul european impune tuturor comercianţilor din Comunitate o anume responsabilitate, astfel încât să acţioneze cu prudenţă, pentru a lupta împreună împotriva fraudei şi pentru a încuraja concurenţa loială în interiorul Comunităţii. În acest sens a fost emisă și decizia Curţii europene de Justiţie din noiembrie 2011 (cazul Jestel), la care se adaugă practica recentă a autorităţilor vamale atât din România, cât şi din alte state membre.

„Legislaţia vamală comunitară este foarte corectă faţă de contribuabili în primul rând”, subliniază în final Mihai Petre. „România are astfel ocazia să înveţe, folosind experienţa altor ţări din Uniunea Europeană, ţări care sunt deja bine poziţionate în comerţul internaţional. Olanda, de exemplu, prin portul Rotterdam, este recunoscută pentru bunele practici în materie vamală, atât din perspectiva contribuabililor, cât şi a autorităţilor vamale”.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu