3 Decembrie, 2016

Regimul lucrătorilor străini în România

Prin Legea nr. 80/2011, Parlamentul a aprobat modificări şi completări la Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.

Legea a fost publicată în M.Of. nr. 443 din 24 iunie şi este în vigoare de la 27 iunie a.c.

Reamintim că O.U.G.nr.102/2005 a mai suferit modificări prin Legea de aprobare nr.260/2005, precum şi prin O. G.nr. 30/2006.

Astfel cum a fost modificată, ordonanţă de urgenţă stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la liberă circulaţie, de rezidenţă şi de rezidenţă permanentă pe teritoriul României, precum şi limitele exercitării acestor drepturi din motive de ordine publică, securitate naţională sau sănătate publică ale următoarelor categorii de persoane:

- cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură;

- cetăţenii Confederaţiei Elveţiene şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură.

Aşa cum am anunţat în titlu, ne vom referi numai la modificările care privesc străinii, din categoriile de mai sus, care stabilesc raporturi de muncă.

Dreptul de rezidenţă pentru o perioadă de peste trei luni

● Cetăţenii Uniunii Europene care intră pe teritoriul României şi sunt în căutarea unui loc de muncă beneficiază de drept de rezidenţă pentru o perioadă de până la 6 luni de la data intrării, fără îndeplinirea vreunei condiţii suplimentare. De acelaşi drept beneficiază şi membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii Europene, indiferent de cetăţenie, care îi însoţesc sau li se alătură ulterior.

● Cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în una dintre următoarele situaţii au dreptul de rezidenţă în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni:

a) au statutul de lucrător;

b) deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România, şi asigurare de sănătate;

c) sunt înscrişi la o instituţie din România, acreditată în condiţiile legii, având ca obiect principal de activitate desfăşurarea de activităţi de învăţământ sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, au asigurare de sănătate şi asigură autorităţile competente, printr-o declaraţie pe propria răspundere sau prin orice alt mijloc, că deţin mijloace de întreţinere pentru ei şi membrii lor de familie, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România;

d) sunt membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. a)-c) sau ai unui cetăţean român cu domiciliul ori reşedinţa în România.

● Rezidentul care a obţinut acest drept pentru o perioadă mai mare de un an şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător pe perioada în care este şomer. Rezidentul care a avut un contract de muncă cu o durată determinată mai mică de un an sau care a avut statut de lucrător pentru o perioadă de cel mult 12 luni şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător pentru o perioadă de 6 luni de la data la care devine şomer.

În schimb, dacă rezidentul care a beneficiat de dreptul de şedere prelungită, dar care nu a devenit şomer şi urmează un program de pregătire profesională la o instituţie dintre cele prevăzute la lit. c), îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător, dacă pregătirea are legătură cu domeniul în care şi-a desfăşurat anterior activitatea.

Pe perioada în care rezidentul cu statut de lucrător se află în incapacitate temporară de muncă datorată unei boli sau unui accident, acesta îşi menţine dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător.

● În vederea luării în evidenţă şi eliberării certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în situaţiile prevăzute la lit. a)-c) vor depune la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de documentul naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de o serie de documente prezentate în actul normativ de modificare a ordonanţei de urgenţă.

● Cetăţeanul Uniunii Europene, membru de familie al unui cetăţean român, este obligat să facă dovada asigurării de sănătate.

● Valabilitatea certificatului de înregistrare este de 5 ani de la data emiterii. La solicitarea cetăţeanului Uniunii Europene, certificatul de înregistrare poate fi emis pentru o perioadă mai mică de 5 ani, dar nu mai puţin de un an.

● Cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărţii de rezidenţă este obligat să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea eliberării unei noi cărţi de rezidenţă, în condiţiile legii.

● În situaţia în care cetăţeanul Uniunii Europene părăseşte România sau a decedat, dreptul de rezidenţă al copiilor acestuia şi al părintelui în îngrijirea căruia copiii se află, indiferent de cetăţenie, rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea condiţiilor introduse prin legea de modificare pe care o prezentăm.

Dreptul de rezidenţă permanentă

● Cetăţenii Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidenţă permanentă. Beneficiază de acest drept şi persoanele care nu au cetăţenia Uniunii Europene şi care au o rezidenţă continuă pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene rezident sau rezident permanent.

Legea stabileşte:

- absenţele temporare care nu constituie întreruperi;

- condiţiile în care pierderea dreptului de rezidenţă permanentă în cazul unei absenţe de pe teritoriul României mai mare de doi ani consecutivi;

- dreptul de rezidenţă permanentă pentru rezidentul cu statut de lucrător aflat în situaţii speciale (împlinirea vârstei de pensionare, pierderea capacităţii de muncă, raportarea la vârsta de pensionare pentru rezidenţii care desfăşoară activităţi liberale, perioadele de şomaj, de concediu medical sau de încetare a activităţii datorate îmbolnăvirii ori unui accident, precum şi orice alte perioade de încetare a activităţii pentru motive neimputabile persoanei în cauză care se iau în calcul la stabilirea continuităţii rezidenţei permanente.

● Legea de modificare stabileşte inclusiv condiţiile pentru rezidentul străin casătorit în regim mixt, regimul minorilor ai cărui părinţi sunt titulari ai unui drept de rezidenţă permanentă.

●  Cetăţenii Uniunii Europene care au o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani beneficiază de dreptul de rezidenţă permanentă.

● Cetăţenilor Uniunii Europene care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de rezidenţă permanentă, fără să fi avut o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani.

Alte modificări aduse la O.U.G. nr. 102/2005, cu modificările şi completările ulterioare se referă la:

- limitele menţinerii dreptului de rezidenţă;

- restrângerea dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor familiilor lor;

- persoanele indezirabile, expulzarea, îndepărtarea de pe teritoriul României pentru motive de sănătate publică;

- contravenţii.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu