8 Decembrie, 2016

Reducerea TVA la pâine şi reaccizarea produselor de lux – cum s-a modificat Codul fiscal?

În Monitorul Oficial nr. 490 din 2 august 2013 (M.Of. 490/2013) a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Prin OG nr. 16/2013 se introduce una dintre cele mai discutate măsuri din domeniul TVA, respectiv reducerea TVA la pâine la procentul de 9%. Cu această ocazie, se reintroduc accizele pentru un număr de șase categorii de produse considerate de lux (bijuterii, blănuri, iahturi, autoturisme cu capacitate cilindrică egală sau mai mare de 3000 cm cubi).

Reducerea TVA la pâine și la alte sortimente de produse de panificație, cum ar fi baghete, împletituri, dar și făina pentru pâine, intră în vigoare cu data de 1 septembrie 2013. De la aceeași data se aplică și accizarea unor produse de lux și se necesită celor ce lucrează cu aceste tipuri de produse o perfecționare a cunoștințelor fiscale în domeniul accizelor, mai ales pentru operatorii care efectuează achiziții intracomunitare.

Despre taxarea inversă şi ale modificări privind TVA

Alte prevederi ale ordonanței, aplicabile cu data de 1 septembrie 2013 sunt:

  • se extinde măsură de taxare inversă pentru livrarea de energie electrică către un comerciant (cumpărător – revânzator), ce deține autorizație ANRDEE pentru cumpărare – revânzare de energie electrică;
  • se va aplica taxarea inversă și pentru transferurile de certificate verzi.

Desigur, măsură de taxare inversă se aplică numai între operatori economici înregistrați în scopuri de TVA în România.

Notă: NU toți cumpărătorii de energie electrică beneficiază de taxare inversă, adică fără plata TVA, ci numai cei care efectuează vânzarea – cumpărarea de energie electrică.

Însă, ordonanța este mult mai vastă și are prevederi aplicabile chiar cu data de 2 august 2013, dintre care amintim:

  • ajustarea TVA în favoarea contribuabilului, pentru valoarea taxei de la achizițiile când acesta le efectuează în situația de contribuabil inactiv, iar bunurile sunt supuse comercializării după reînregistrarea în scopuri de TVA;
  • nu se va mai anula înregistrarea în scopuri de TVA din oficiu, când au fost înscrise în cazierul fiscal, fapte de natura infracțiunilor economice când acționarii sau asociații sunt minoritari și dețin mai puțin de 10% din capitalul social al persoanei juridice;
  • contribuabilii care achiziționează bunuri sau servicii de la contribuabili la care a fost anulată din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA, nu au dreptul să deducă TVA de la achizițiile de la acești contribuabili. Fac excepție achizițiile efectuate în cadrul procedurii de executare silită sau achizițiile de bunuri de la persoane aflate în procedura falimentului.

Modificări referitoare la timbrul de mediu

Din punctul de vedere al timbrului de mediu pentru autoturisme, a existat o portiță de evitare a acestei taxe, la transferul unui autoturism prin partaj. Desigur, logica normală conduce la partajul în cadrul unei familii. Însă, această portiță a fost speculată și în cadrul partajului între persoane ce nu au grade de rudenie, fiind o metode de evitare a plății taxei. Ordonanța abrogă scutirea de la plata timbrului de mediu în cazul partajului și se va datora plata taxei și în această situație.

Pentru ce produse se aplică cota de TVA de 9%?

 Se va aplica cota TVA de 9% pentru următoarele produse:

  • toate sortimentele de pâine;
  • următoarele sortimente de produse de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe și împletituri;
  • făina albă de grâu, făina semialba de grâu, făina neagră de grâu și făina de secară;
  • grâu comun, care se încadrează la codul NC 1001 99 00 și secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00.

Notă: alte sortimente de grâu și secară sunt supuse taxării inverse, conform art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Se necesită maximă atenție la încadrarea conform codului tarifar.

Având în vedere că TVA de 9% se aplică și la principala materie primă pentru producția de pâine, respectiv achiziția de făină, considerăm binevenită această reducere de TVA. 

Desigur, autoritățile au anunțat începerea unor acțiuni de combatere a evaziunii fiscale, chiar începând cu luna septembrie 2013.

Sperăm astfel ca măsurile să fie de bun augur și să vina atât în sprijinul producătorilor de pâine ce lucrează legal și sunt concurați de vânzările la negru, cât și în sprijinul consumatorului, ce ar putea să beneficieze de un preț mai mic pentru aceste produse.

Ce produse vor fi supuse accizelor prin noul cadru normativ și cât este acciza?

De la 1 septembrie 2013, se extinde sfera produselor cu acciză nearmonizată pentru următoarele categorii de bunuri:

  • bijuterii din aur și platină, cu excepția verighetelor. Acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k și de 2 euro/gram pentru cele peste 14k;
  • confecții din blănuri naturale. Acciza este între 50 și 1200 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție sau producție al blănurilor;
  • iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau fără motor pentru agrement. Acciza este de 500 euro/metru liniar pentru iahturile și navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri și de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 CP. Observăm că se achită acciza numai pentru iahturile/bărcile cu o lungime mai mare de 8 metri, iar la nave acciza se datorează numai pentru cele cu motor mai mare de 100 CP.
  • autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3000 cm cubi. Acciza este de 1 euro/cm cub;
  • arme de vânătoare și arme de uz personal. Acciza este între 50 și 1500 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al armelor;
  • cartușe cu glonț și alte tipuri de muniție. Acciza este între 0,1 și 0,4 euro/bucată în funcție de costul de achiziție.

În esență, toate aceste bunuri au mai fost supuse accizelor în România, până la finele anilor 2006, iar accizele pentru aceste bunuri au fost abrogate după intrarea României în Uniunea Europeană. Și în anul 2010, a existat un proiect de reaccizare.

Accizele se datorează o singură data, la data eliberării în consum în România, fie de către producătorul din România, fie de către operatorii economici ce efectuează importuri sau achiziții intracomunitare.

În acest caz, este foarte important să se urmărească lanțul de distribuție, deoarece după ce a fost efectuată punerea în consum, iar acciza a fost plătită în amonte de primul operator economic ce eliberează în piață aceste produse accizabile, toți comercianții și distribuitorii ulteriori ai acestor produse nu datorează acciza.

Actuala ordonanță obligă ca operatorii economici ce fac eliberarea în piață să fie înregistrați la autoritățile competente. Pentru achizițiile intracomunitare, se necesită autorizație în condițiile din normele de aplicare. 

Autorizația ce permite efectuarea de achiziții intracomunitare de produse accizabile este autorizația de „Destinatar inregistrat” și este reglementată de art. 206^29 din Codul fiscal.

Până la această dată nu au fost încă modificate normele metodologice de aplicare, astfel că urmează să vedem ce tip de autorizare se va necesita.

Ordonanţa Guvernului nr. 16/2013 poate fi consultata integral pe Lege5.ro – noul serviciu online de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Despre autor  ⁄ Adrian Benţa

Adrian Benta este membru al Camerei Consultanților Fiscali (2007), auditor financiar stagiar, membru CAFR (2010). Are o experienţă de peste 13 ani în conducerea contabilităţii şi fiscalitatea societăţii comerciale şi conduce un cabinet propriu de consultanţă fiscală. Contact: adrian@bentaconsult.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu