9 Decembrie, 2016

Reducerea CAS pentru angajatori: Cine plăteşte contribuţii?

LegeStart a prezentat deja Legea nr. 123/2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin care a fost aprobată reducerea obligaţiilor angajatorului în ce priveşte contribuţia de asigurări sociale (CAS).

Mai jos găsiţi două completări legate de această reglementare care se aplică începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2014.

Cine plăteşte contribuţii (în calitate de angajator)

Potrivit alineatului (1) al articolului 29618 din Codul fiscal, au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări sociale obligatorii persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, precum şi:

- orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor;

- instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, în numele asiguratului, respectiv:

1. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

2. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care administrează şi gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la trei ani, potrivit O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 132/2011, precum şi pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între trei şi şapte ani, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care administrează şi gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

4. Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de pensii, pentru persoanele prevăzute la lit. d), precum şi pentru persoanele preluate în plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

5. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât Casa Naţională de Pensii Publice, pentru persoanele prevăzute la lit. d);

6. Ministerul Justiţiei, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate ori se află în arest preventiv, precum şi pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative sau de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare ori de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;

7. Ministerul Afacerilor Interne, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;

8. Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse;

9. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

10. unităţile trimiţătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru soţul/soţia care însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice;

11. autorităţile administraţiei publice locale, pentru persoanele cetăţeni români care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri.

În ce condiţii se verifică echilibrul bugetar

În legătură cu sustenabilitatea bugetară a acestei măsuri, legea de modificare a Codului fiscal precizează că Guvernul va asigura respectarea prevederilor referitoare la soldul structural anual al administraţiei publice prevăzute în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare, ratificat de România prin Legea nr. 83/2012.

În textul din Tratat privitor la Pactul bugetar se prevede că părţile contractante aplică regulile prevăzute în alineatul (1) al articolului 3, în plus faţă de obligaţiile lor ce decurg din dreptul Uniunii Europene şi fără a aduce atingere acelor obligaţii:

a) poziţia bugetară a administraţiei publice a unei părţi contractante este echilibrată sau în excedent;

b) regula prevăzută la litera a) se consideră respectată dacă soldul structural anual al administraţiei publice respectă obiectivul pe termen mediu specific ţării respective, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din produsul intern brut, la preţurile pieţei. Părţile contractante asigură convergenţa rapidă către obiectivul pe termen mediu stabilit pentru fiecare dintre ele. Calendarul pentru realizarea acestei convergenţe va fi propus de către Comisia Europeană, fiind luate în considerare riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecărei ţări. Realizarea de progrese în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu şi respectarea acestuia sunt evaluate pe baza unei analize globale având drept referinţă soldul structural şi incluzând o analiză a cheltuielilor din care se deduc măsurile discreţionare privind veniturile, în concordanţă cu Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit;

c) părţile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanţe excepţionale, astfel cum sunt definite la litera b);

d) atunci când raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60% şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului pe termen mediu specificat la litera b) poate atinge un deficit structural de cel mult 1,0% din produsul intern brut, la preţurile pieţei;

e) în cazul în care se observă deviaţii semnificative de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia, se declanşează automat un mecanism de corecţie. Mecanismul include obligaţia părţii contractante vizate de a pune în aplicare măsuri pentru corectarea deviaţiilor într-un termen stabilit.

Totodată, prin legea aprobată, autorităţile române se angajează să respecte şi art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1466/1997 privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, cu modificările şi completările ulterioare. Textul la care se face trimitere prevede că, pe baza estimărilor realizate de către Comisie şi Comitetul instituit, Consiliul examinează, în cadrul supravegherii multilaterale, în conformitate cu art. 103, dacă obiectivul pe termen mediu al bugetului din programul de convergenţă prevede o marjă de siguranţă pentru a asigura evitarea unui deficit excesiv, dacă estimările economice pe care se bazează programul sunt realiste sau dacă măsurile ce se iau şi/sau sunt propuse sunt suficiente pentru a asigura ritmul de ajustare propus pentru realizarea obiectivului prevăzut pe termen mediu şi pentru a se ajunge la o convergenţă durabilă.

Consiliul mai examinează dacă prin conţinutul său programul de convergenţă facilitează mai strânsa coordonare a politicilor economice şi dacă obiectivele economice ale respectivelor state membre sunt în concordanţă cu orientările generale de politică economică.

Consiliul examinează programul de convergenţă menţionat la alin. 1 în decurs de cel mult două luni de la prezentarea programului. Consiliul, la recomandarea Comisiei şi după consultarea Comitetului instituit în acest scop, emite un aviz asupra programului. Atunci când Consiliul consideră că obiectivele şi conţinutul programului trebuie întărite, Consiliul, în avizul său, invită respectivele state membre să-şi ajusteze programele.

––––––––––––(P)––––––––––––

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S

Foto articol: Free Images

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu