11 Decembrie, 2016

Reconsiderarea veniturilor din activităţi independente în activităţi dependente. Ce trebuie să reţinem?

Nu de puţine ori în practica de specialitate se întâlnesc cazuri când un venit este considerat independent, dar nu îndeplineşte criteriile şi condiţiile impuse de Codul Fiscal (şi nu numai) pentru această categorie de activitate, implicit categorie de venituri. Indiferent sub ce formă este încheiată înţelegerea părţilor, organul de control are dreptul de a califica raportul stabilit între părţi.

Consecinţa este aceea că impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar atât de angajator, cât şi de angajat. Termenul de solidaritate se referă la posibilitatea organului fiscal de a se adresa fie plătitorului de venit (angajatorului), fie prestatorului de muncă (angajatul).

Acesta este motivul pentru care persoanele fizice pot primi de la Administraţia Financiară din raza teritorială înştiinţare de plată pentru contribuţiile şi impozitul neachitate.

Codul fiscal defineşte la art. 7, alin. (1), pct. 2.1 criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o activitate că ea să fie considerată activitate dependentă (pentru fiecare punct voi defini elementele care pot reconsidera o activitate din independentă în dependentă):

a) Beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru.

Exemplificare:

- relaţia de subordonare presupune existenţa între părţi a unei fişe de post cu toate elementele sale (inclusiv atribuţii şi responsabilităţi, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru);
- respectarea unui program de lucru al plătitorului de venit, sau a unui program de lucru prestabilit;
- locul desfăşurării activităţii beneficiarului de venit este la sediul plătitorului de venit, sau la un punct de lucru al acestuia din urmă;
- plătitorul de venit poate întreprinde o serie de acţiuni care în mod normal sunt luate în considerare faţă de un angajat (aplicarea de sancţiuni disciplinare, dispunerea de direcţie, supraveghere şi control).

b) În prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu.

Exemplificare:

- beneficiarul de venit îşi desfăşoară activitatea exclusiv la plătitorul de venit, folosindu-se de echipamentul de lucru (chiar şi autoturism pus la dipoziţie gratuit) al acestuia din urmă;
- beneficiarul de venit nu îşi asumă riscuri comerciale.
 
c) Plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură.

Exemplificare:

- plătitorul de venit decontează cheltuielile de deplasare pe bază de decont;
- beneficiarului de venit i se calculează şi primeşte diurnă în situaţiile în care prestează activitate în afara localităţii (şi/sau străinătate) în interesul plătitorului de venit (delegare/detaşare);
- beneficiarul de venit decontează cheltuieli de cazare şi transport efectuate în altă localitate pentru desfăşurarea activităţii.

d) Plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

Exemplificare:

-Beneficiarului de venit îi este plătit concediul medical şi concediul de odihnă.

Tot următorul punct (2.1) menţionează că, în cazul reconsiderării unei activităţi că activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.

Şi, mai concret,  activitatea dependenţă este considerată a fi (conform punctului 3 al aceluiaşi articol) orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat. În cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază.

Pe de altă parte, activitatea independentă (conform punctului 4 al aceluiaşi articol) reprezintă orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă.

Normele de aplicare ale Codului Fiscal precizează că organul fiscal poate reconsidera categoriile de venituri din activităţi independente în activităţi dependente în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea nu reflectă conţinutul economic al acestuia.

Aşadar, organul de control poate verifica denumirea pe care o dau părţile unui contract, coroborat cu elementele menţionate în contractul respectiv. Dacă consideră că sunt elemente care încadrează activitatea la categoria de activităţi independente, organul de control are dreptul de a califica veniturile ca fiind din activităţi dependente.

––––––––––(P)––––––––––

Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele OnlineDesktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.

L5S

Foto articol: Sxc.hu

comentarii

Despre autor  ⁄ Sorina Ivan

Absolventă a facultăţii de Management Economic în cadrul Academiei de Studii Economice, absolventă de cursuri de specialitate în domeniul resurselor umane (Inspector Resurse Umane, Inspector Salarii, Legislaţie şi Politici Manageriale). Experienţă de şase ani în consultanţă resurse umane (leasing de personal, salarizare şi administrare de personal), recrutare de personal şi contabilitate primară.

Fara comentarii

Scrie un comentariu