4 Decembrie, 2016

Răspunderea din culpă în domeniul sănătăţii. Ce modificări se aplică din octombrie?

O recentă lege aprobată de parlament aduce modificări în ce priveşte răspunderea pentru fapte care aduc daune sănătăţii.

Legea nr. 132/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 739/2014, aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2014 – care a fost dată pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În vigoare din 10 octombrie 2014, Legea nr. 132/2014 modifică şi completează şi alte acte normative.

Răspunderea din culpă

Ceea ce semnalăm aici este extinderea domeniului răspunderii persoanelor care aduc daune sănătăţii, materie reglementată prin art. 313 din Legea nr. 95/2006.

În forma anterioară, dispoziţiile legii se refereau la răspunderea, potrivit legii, a persoanelor care “care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane”.

Prin Legea nr. 132/2014, articolul în cauză are în vedere “persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă (…).”

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de L 132/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.
moddaunesanoct14

Observăm, în primul rând, că a fost introdusă răspunderea inclusiv pentru daune aduse sănătăţii propriei persoane.

În al doilea rand, vedem introducerea noţiunii de “culpă” în ce îl priveşte pe făptuitor, ceea ce face trimitere la Codul penal, atunci când se referă la vinovăţie ca trăsătură esenţială a infracţiunii, dispoziţii prevăzute prin art. 16 (pe care îl găsiţi reprodus în caseta foto de mai jos).

art16CP

Răspunderea pentru daune aduse sănătăţii altei persoane, precum şi pentru daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, se susţine prin exemple din care ne limităm să menţionăm vinovăţia legată de consumul de droguri şi incitarea la consum, răspunderea în cazuri de accidente auto având ca rezultat vătămări corporale şi lista poate continua, după cum vom vom vedea în continuare.

Repararea prejudiciului şi recuperarea cheltuielilor

Acelaşi articol 313 din Legea nr. 95/2006 prevedea deja, fără ca textul să sufere modificări, că persoanele care se fac vinovate răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Acelaşi articol continuă cu dispoziţiile următoare: Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii.

Vorbim, deci, despre unitatea de spitalizare care l-a tratat pe cel vătămat. Pentru cheltuielile făcute – spitalizare, medicamente, tratament etc. –, spitalul este cel care trebuie să îşi recupereze banii. Întrebarea este de unde îşi recuperează spitalul cheltuielile?

Şi până acum acelaşi articol 313 prevedea, în ultima parte, următoarele: Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.”

Practic, spitalul NU se întoarce către Casa de asigurări sociale, ci se îndreaptă direct către cel care a beneficiat de serviciile medicale sau către cel care a cauzat necesitatea acordării de servicii medicale persoanei vătămate, cum este cazul clasic în situaţia accidentelor auto.

Va fi, probabil, mai greu pentru unitatea spitalicească să stabilească răspunderea şi să îşi recupereze cheltuielile pentru cazuri de spitalizare de urgenţă a persoanelor fără adăpost şi fără asigurări de sănătate, pentru persoane rănite din situaţii unde nu poate fi identificat făptuitorul (altercaţii în spaţii publice) sau orice alte situaţii de acest gen pe care le putem imagina. După cum arătam mai sus, subrogarea în drepturi a furnizorului de servicii medicale este, de fapt, o uşurare pentru casa de asigurări de sănătate, dar o problemă în plus pentru furnizor, care va trebui să îşi stabilească protocoalele necesare pentru a nu se vedea în situaţia în care nu îşi poate recupera cheltuielile.

Pe de altă parte, revenind la vătămările de persoane în trafic, modificarea reglementării invită la o mai mare atenţie, la contractarea asigurării obligatorii RCA, în legătură cu nivelul despăgubirilor acoperite în caz de vătămări personale sau deces.

Prin Ordinul nr. 14/2011 al preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se prevede, la art. 24, că asigurătorii RCA au obligaţia de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 5.000.000 de euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.

Foto:
Lege5 Online

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu