7 Decembrie, 2016

Raport CE pentru anul 2013: România are cea mai extinsă economie subterană din UE

Raportul pentru anul 2013 al Comisiei Europene privind tendinţele ocupării şi a aspectelor sociale evidenţiază că impactul crizei economice este creşterea sărăciei în rândul populaţiei active.

O reducere graduală a ratei şomajului nu este suficientă să reducă această tendinţă cât timp continuă polarizarea salarială, în special pentru contractele de muncă care expun la situaţii crescute de vulnerabilitate precum muncă cu timp parţial.

Raportul demonstrează că existenţa unui loc de muncă poate ajuta o persoană să iasă din sărăcie doar în jumătate dintre cazuri, rezultatul fiind determinat de tipul locului de muncă, numărul de membri ai gospodăriei pe care acel salariu trebuie să îi întreţină, situaţia pe piaţa muncii a partenerului, cheltuielile gospodăriei. De asemenea, analiza evidenţiază că, contrar prejudecăţilor, un şomer indemnizat este mai interesat de căutarea unui loc de muncă decât unul neindemnizat, unde apare dezamăgirea şi lipsa de încredere în capacitatea de a-şi mai găsi un loc de muncă.

În anumite ţări, precum România, Bulgaria şi Polonia, prestaţiile sociale corelate şomajului (indemnizaţie de şomaj şi prestaţii specifice de asistenţă socială) nu acoperă nevoile de bază ale unei gospodării, motiv ce are ca efect creşterea gradului de solidaritate familială, dar şi creşte rata ocupării informale sau la negru.Veniturile din muncă acoperă aproximativ 80% dintre necesităţile angajaţilor cu salarii insuficiente, diferenţa fiind completată din trasferuri sociale şi pensiile părinţilor.

Dacă media la nivelul UE este de 9% a ratei sărăciei persoanelor ocupate, România (19%), Grecia (15%), Italia şi Spania (câte 12%) înregistrează cele mai ridicate procentaje de adulţi care au un loc de muncă, dar trăiesc la limita sărăciei.

Pentru România, ponderea celor cu venituri insuficiente în numărul total de angajaţi a crescut cu două puncte procentuale în perioada 2008-2012, în timp ce Italia a înregistrat o creştere de trei puncte procentuale. Angajaţii cu salarii insuficiente reprezintă mai mult de jumătate din populaţia săracă a României. România înregistrează, totodată, la nivelul UE, cel mai scăzut număr de persoane care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei unde niciun membru nu are loc de muncă.

Printre factorii care generează această situaţie se numără oferta scăzută de locuri de muncă, care determină multe persoane să accepte contracte care le expun la situaţii vulnerabile -salariile scăzute sau structura familială. Ponderea angajaţilor cu jumătate de normă (part-time) este mai mare în rândul celor cu venituri insuficiente decât în restul bazei de angajaţi. Persoanele care câştigă sub necesităţi lucrează, de asemenea, în medie, mai puţine ore.

Deşi costurile forţei de muncă au crescut în special din cauza salariilor, acestea rămân reduse pentru a asigura acoperirea nevoilor gospodăiei, iar alături de alţi factori, precum povara fiscală ridicată, încurajează munca la negru, care reprezintă cea mai mare parte din economia subterană. România are cea mai extinsă economie subterană din UE raportat la mărimea economiei, reprezentând 28,4% din PIB, potrivit datelor CE.

Totodată, consolidarea fiscală – măsurile de austeritate – a afectat negativ angajările, în special în economiile mai puţin dezvoltate din sudul Europei.
Rata şomajului din UE a ajuns anul trecut la aproape 11%, depăşind o medie de 12% în zona euro, iar pentru Grecia şi Spania de 25%. Şomajul în rândul tinerilor continuă să fie alături de rata sărăciei unul dintre cele mai dificile probleme structurale ale Uniunii Europene. Unu din patru tineri (sub 25 de ani) sunt în prezent şomeri, cel mai ridicat nivel de la adoptarea monedei unice, iar pentru Grecia şi Spania procentajul ajunge la 50-60%. Numărul şomerilor depăşeşte 26,5 milioane la nivelul Uniunii Europene, iar pe lângă aceştia se regăsesc alte milioane de şomeri de lungă durată care au ieşit din statisticile oficiale, astfel că această rată de 12%, deşi indică un şomaj record, (numeric depăşind numărul şomerilor crahului anilor ’30) nu reflectă în totalitate gravitatea consecinţelor sociale ale crizei datoriilor de stat.

Diferenţele de gen pe piaţa muncii continuă să se adâncească în perioada analizată, ceea ce adânceşte rata sărăciei în rândul femeilor şi continuarea spiralei descendente în rândul persoanelor de sex feminin din familie prin acces redus la educaţie şi ulterior la o ocupare care să asigure ieşirea din sărăcie.

Productivitatea şi costul forţei de muncă pentru angajator influenţează şi ele angajările şi nivelul salariilor.
Acest aspect este vizibil pentru nou-intraţii în UE, precum România, Bulgaria, Ungaria şi Estonia, care au înregistrat creşteri rapide, probabil nesustenabile, ale costului forţei de muncă determinat în principal de majorarea salariilor, însoţită de o evoluţie foarte slabă a productivităţii. Pentru România şi Ungaria, raportul evidenţiază o creştere negativă a productivităţii.

Tendinţele negative ale pieţei forţei de muncă şi cele ale dezvoltării sociale:
şomajul ridicat şi rata crescută a sărăciei (printre cele mai mari cote postbelice) în Uniunea Europeană reprezintă cele mai importante ameninţări structurale ale acestui moment, dar şi de atingere a ţintelor Strategiei 2020, respectiv Europa 2050 de promovare a convergenţei economice şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor din statele membre.

Sursa: Comisia Europeană | Foto: Sxc.hu

Despre autor  ⁄ Denisa Pătraşcu

Licenţiată a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (2001), doctor în drept – specialitatea dreptul muncii (2007), membră a Reţelei Juriştilor din Organizaţia Internaţională a Muncii – ONU (2003), membru asociat al CRIFST – Academia Română (2013), membru colaborator al CRIFST – Academia Română (2010-2013), consultant şi senior expert (proiecte fonduri structurale) în domeniul social şi mediator autorizat.

Fara comentarii

Scrie un comentariu