9 Decembrie, 2016

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Ministerul Justiţiei a lansat, spre dezbatere publică, proiectul de lege pe tema enunţată, pentru transpunerea art. 3 din Decizia-cadru nr. 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea.

Apreciind că celelalte instrumente existente în domeniu nu au contribuit în mod suficient la asigurarea unei cooperări transfrontaliere eficace în materie de confiscare, întrucât un număr de state membre nu sunt încă în măsură să confişte în mod eficient produsele infracţiunilor, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia-cadru nr. 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea, al cărei scop este acela de a garanta că toate statele membre dispun de norme eficiente în materie de confiscare a produselor având legătură cu infracţiunea, inter alia, în ceea ce priveşte sarcina probei privind sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune având legătură cu criminalitatea organizată.

În expunerea de motive la proiectul de lege se arată că, deşi în prezent România beneficiază de un cadru legislativ coerent şi cuprinzător, dezvoltat în concordanţă cu standardele internaţionale în materia confiscării produselor infracţiunilor, acest cadru are anumite lacune, raportat la cerinţele europene în materie. Mai exact, la nivelul legislaţiei interne Decizia-cadru amintită mai sus nu este transpusă în totalitate, lipsind din legislaţia naţională transpunerea art. 3 al actului comunitar, privind confiscarea extinsă. Măsura confiscării extinse trebuie să fie cel puţin una dintre cele trei variante prevăzute la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) şi respectiv (c). În toate cazurile, aceasta permite confiscarea bunurilor provenind din activităţi infracţionale care nu au legătură directă cu infracţiunea pentru care persoana este condamnată, mai exact, nu este dovedită legătura nemijlocită între infracţiunea care conduce la condamnare şi bunurile care sunt confiscate. Este vorba de un principiu al confiscării extinse a bunurilor condamnatului. Litera (a) vizează bunurile respective în cazul în care acestea provin din activităţi efectuate într-o perioadă anterioară condamnării, în timp ce litera (b) vizează bunurile care provin din activităţi „similare”. În ceea ce priveşte litera (c), aceasta vizează disproporţia dintre valoarea bunurilor şi nivelul venitului legal al persoanei condamnate.”

Schimbări preconizate. Preluarea în dreptul intern a confiscării extinse presupune reglementarea acelor cazuri expres şi limitativ prevăzute, în care desfăşurarea de către o persoană în mod constant pe o anumită perioadă de timp de activităţi cu caracter infracţional de o gravitate sporită, cumulată cu lipsa altor venituri licite, este considerată ca fiind un probatoriu suficient pentru a permite instanţei să constate caracterul ilicit al veniturilor obţinute pe perioada derulării activităţilor cu caracter infracţional, instituind astfel o nouă viziune asupra sarcinii probei în materia dobândirii în mod licit a averii.

În condiţiile în care aceasta operează exclusiv în proceduri penale, vizează o listă de infracţiuni deosebit de grave şi se aplică exclusiv unei persoane deja condamnate – introducerea confiscării extinse nu este incompatibilă cu prezumţia caracterului licit al averii, cuprinsă la art. 44 pct. 8 din Constituţia României, republicată. Această prezumţie este una relativă, aşa încât ea va fi răsturnată, de la caz la caz, prin administrarea probelor care vor crea convingerea instanţei că bunurile deţinute de persoana condamnată sunt obţinute din săvârşirea de infracţiuni.

În acest context, condiţiile prevăzute prin proiectul de lege, şi care trebuie dovedite în prealabil, sunt suficiente pentru a răsturna prezumţia fără a se încălca totuşi principiul constituţional amintit.

Procurorul ar fi astfel obligat să probeze doar faptul că o persoană anume, într-un interval de timp, a fost implicată în săvârşirea anumitor infracţiuni, spre exemplu fapte de crimă organizată. Din acel moment, judecătorul poate prezuma că bunurile dobândite sunt rezultatul unor activităţi infracţionale desfăşurate de persoana condamnată în cursul unei perioade anterioare condamnării care este considerată rezonabilă de către instanţă. În această ipoteză, ar reveni persoanei condamnate sarcina probei privind caracterul licit al averii dobândite. Dacă judecătorul ajunge la concluzia că valoarea bunurilor deţinute este disproporţionată în raport cu veniturile legale poate dispune confiscarea acestora de la persoana condamnată.

În sprijinul celor argumentate în cuprinsul expunerii de motive, poate fi invocată şi constatarea Curţii Constituţionale, care în Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, cu prilejul pronunţării asupra neconstituţionalităţii eliminării prezumţiei dobândirii licite a averii, a arătat şi că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică legiuitorul primar sau delegat ca, în aplicarea dispoziţiilor art. 148 din Constituţie – Integrarea în Uniunea Europeană, să adopte reglementări care să permită deplina respectare a legislaţiei Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalităţii.

Este ceea ce îşi propune şi acest proiect de lege, şi anume transpunerea art. 3 al Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, cu respectarea totodată a principiilor constituţionale privind dreptul de proprietate.

Ministerul Justiţiei, în calitate de iniţiator, ţine de asemenea să menţioneze că proiectul de lege reprezintă o continuare a demersurilor Guvernului pentru transpunerea Deciziei-cadru amintite, demersuri pornite încă de la începutul anului 2009, an în care a fost adoptat de către Guvern proiectul noului Cod penal, proiect ce cuprindea şi instituţia confiscării extinse.

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu