Unităţile protejate ar putea fi obligate ca minimum 30% din timpul de lucru să fie realizat de persoane cu dizabilităţi, conform unui proiect de act normativ, citat de Mediafax. Măsurile sunt analizate și vor fi propuse deoarece autoritățile au constatat că multe firme-căpuşă au ajuns să obţină profituri foarte mari, fără să acorde însă ajutor persoanelor cu dizabilităţi. În țara noastră erau înregistrate 775.000 de persoane cu dizabilităţi.
Autoritățile susțin că unii patroni ai „unităţilor protejate”, cele care primesc beneficii în urma măsurilor pe care le dispun pentru persoanele cu dizabilități, își desfășoară activitățile la limita legii, urmărind doar interesul propriu. În anul 2008, în România erau 280 de unităţi protejate cu 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate. În 2015, numărul unităţilor a crescut la 800, dar persoanele cu dizabilităţi angajate au crescut la doar 1.700.
Unii întreprinzători au speculat legea permisivă astfel că sunt situaţii în care o persoană cu dizabilităţi ajunge să lucreze doar câteva ore pe lună, spun reprezentanții Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi. Astfel, președintele ANPD, Mihai Tomescu a declarant recent, la un eveniment organizat cu ocazia Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi, că se lucrează la soluții legislative astfel încât măsurile să fie în favoarea persoanelor cu nevoi speciale, nu doar în cea a patronilor de firme protejate.
„Pe angajare în muncă cred că trebuie să tragem un semnal de alarmă cu privire la aceste unităţi protejate şi cum putem să le activăm pentru a angaja şi mai multe persoane cu dizabilităţi în această formă de muncă protejată. (…) Am constatat că dacă numărul de unităţi a crescut exponenţial, nu putem spune acest lucru şi despre persoanele cu dizabilităţi angajate. Tocmai de aceea am iniţiat un proiect de act normativ pentru a îmbunătăţi modul în care aceste unităţi protejate funcţionează şi pentru a ne asigura că putem absorbi mai multe persoane cu dizabilităţi în structura lor. Minim 30% din timpul de lucru într-o unitate protejată să fie realizat de către persoane cu dizabilităţi. Este o condiţie cheie pentru că în momentul de faţă avem autorizate inclusiv unităţi protejate care vin să se autorizeze cu o persoană cu dizabilităţi care realizează normă de lucru de două ore pe lună, ceea ce este de neacceptat. Trebuie să facem un pas înainte dacă vrem să creem nişte condiţii reale„, a mai declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi (APD), Mihai Tomescu.
La același eveniment, unii dintre reprezentanţii unităţilor protejate au reclamat slaba gestionare a banilor încasaţi de stat de la companiile care nu au persoane cu dizabilităţi angajate. Este vorba despre fondul obligatoriu pe care îl virează toate instituțiile care nu au persoane cu handicap angajate, sumele respective nefiind însă, direcționate către firmele care au angajate asemene persoane.
Totodată, reprezentanții unităților protejate susțin că există discriminări în cazul surdo-muţilor, care s-au adresat instanțelor pentru respectarea drepturilor lor. Și în privința persoanelor cu dizabilități există grave diferențe, cea mai importantă fiind inaccesibilitatea spațiului public. Nu doar firmele private nu au creat căi de acces pentru persoanele cu dizabilități, ci și foarte multe dintre instituțiile publice, școli, spitale sau transportul în comun refuză să găsească astfel de soluții.
Un studiu făcut în anul 2013 de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arăta că doar 4,6% din persoanele cu dizabilităţi din România au un loc de muncă, în medie 1% fiind angajate în instituţiile publice. În luna septembrie a acestui an, Guvernul anunţa că dintre persoanele cu dizabilităţi din România, 97,7% sunt în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent, iar 2,3% sunt asistate în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoane adulte cu dizabilităţi.
