10 Decembrie, 2016

Procedura actelor notariale

Recenta Lege nr. 77/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 8 iunie a.c., urmează să aducă o serie de modificări şi completări la Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.

Dispoziţiile Legii nr.77 urmează să fie aplicate cu începere de la 1 ianuarie 2013.

După ce, anterior, am făcut o prezentare generală a principalelor modificări şi completări pe acestă reglementare le va aduce la Legea notarilor publici, în materialul de faţă ne vom referi, punctual, la cele care privesc procedura actelor notariale.

● Toate actele notariale se îndeplinesc la cerere. Înscrisurile redactate de părţi, de reprezentanţii lor legali sau convenţionali ori, după caz – aşa cum se adaugă în textul ce urmează să intre în vigoare din anul viitor – acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă, notarul public putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare, cu acordul părţilor.

● În legătură cu acordul de mediere, L. nr. 77 aduce un text nou, potrivit căruia pentru autentificarea unui acord de mediere, părţile din acord se prezintă personal sau prin reprezentant legal ori prin reprezentant convenţional în baza unei procuri autentice, în vederea semnării în faţa notarului public şi îndeplinirii tuturor condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege.

Înscrisurile referitoare la actele notariale se redactează potrivit voinţei părţilor şi în condiţiile prevăzute de lege.

● Din textul legii privind activitatea notarială va dispărea dispoziţia potrivit căreia înscrisurile trebuie redactate citeţ, îngrijit şi fără prescurtări, menţiunile în cifre se înscriu şi în litere, iar locurile goale se completează prin tragere de linii.

În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabileşte identitatea, domiciliul şi capacitatea părţilor, în afara cazurilor în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultaţii juridice notariale.

● În viitoarea redactare se prevede că “actele juridice pentru care legea prevede forma autentică ad validitatem vor fi redactate numai de notarii publici”, în timp ce, în prezent se prevede că redactarea autentică poate fi făcută şi avocatul părţilor interesate sau de consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice.

Va fi anulat şi dreptul persoanelor care au pregătire juridică superioară de a redacta înscrisurile în care figurează ca parte ele, soţii, ascendenţii sau descendenţii lor.

Consultaţiile date de notarul public în domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale şi se dau persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe bază de contract cu durată determinată.

● În ce priveşte rolul activ al notarului, potrivit art.46 din Legea nr.36, aceste dispoziţii urmează să fie înlocuite cu un text nou. Astfel, notarul public are obligaţia să desluşească raporturile juridice dintre părţi cu privire la actul pe care vor să îl încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.

De asemenea, el trebuie să ceară părţilor, ori de câte ori este cazul, documentele justificative şi autorizaţiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obţine el însuşi documentaţia necesară, având acces liber la orice registru public.

Actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicităţii în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege se vor comunica, de îndată, la locul unde se ţine această evidenţă, de notarul public, care va face şi demersurile necesare în numele titularilor pentru ducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate.

În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin, notarul public va avea acces liber la birourile de publicitate imobiliară, precum şi la alte instituţii în vederea obţinerii actelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii procedurilor notariale, va putea solicita şi obţine de la organul fiscal competent al autorităţii administraţiei publice locale certificatul fiscal emis pe suport hârtie sau în format electronic.

Notarul public are obligaţia, în cazul persoanelor vârstnice, să le pună în vedere drepturile prevăzute la art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Colaborarea notarului cu organele de ordine publică. Acestea au obligaţia de a acorda sprijin notarilor publici, în cazul în care aceştia sunt împiedicaţi să-şi exercite atribuţiile. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca în cadrul atribuţiilor lor să acorde notarilor publici concursul solicitat pentru îndeplinirea actelor notariale.

Faţă de aceste dispoziţii, Legea nr.77/2012 va introduce reglementări suplimentare, în sensul că instituţiile publice şi private au obligaţia să furnizeze, în condiţiile legii, informaţiile pe care le solicită notarii publici în cadrul procedurilor succesorale notariale. În toate celelalte cazuri, instituţiile publice şi private vor furniza informaţii în baza protocoalelor încheiate cu Uniunea.

Traducere şi interpretariat. Actele solicitate de părţi şi orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română. În continuare, textul va fi modificat şi va dispune că cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi persoanelor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română li se acordă posibilitatea de a lua cunoştinţă de cuprinsul actului printr-un traducător sau interpret.

Funcţia de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană autorizată ca interpret sau traducător, în condiţiile legii, de către Ministerul Justiţiei. În toate situaţiile în care actul se îndeplineşte prin interpret sau traducător autorizat acesta va semna încheierea alături de notarul public.

Actele redactate de părţi şi prezentate pentru efectuarea operaţiunilor notariale vor fi în limba română.

La cererea justificată a părţilor, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile întocmite de părţi într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaşte limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoştinţă de cuprinsul acestora prin interpret, caz în care un exemplar tradus în limba română şi semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi ataşat la dosar.

Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se redactează fie pe două coloane, cuprinzând în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.

Unde se fac actele notariale. Textul care urmează să se aplice în materie prevede că actele notariale se îndeplinesc, de regulă, în timpul programului de serviciu cu publicul, afişat în mod corespunzător. Un act notarial se poate îndeplini şi în afara sediului biroului notarului public, la cererea părţii interesate, cu respectarea dispoziţiilor legale privind competenţa. În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferă amânare, din motive temeinic justificate acesta va putea fi îndeplinit şi în afara programului de lucru, la cererea părţii interesate.”

Părţile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public – în conformitate cu viitoarea reglementare – prin menţiunea în încheiere că ele sunt cunoscute personal de acesta. În cazul în care notarul public nu cunoaşte părţile, este obligat să procedeze la verificarea identităţii acestora, în vederea încheierii unui act sau îndeplinirii unei proceduri notariale, după caz, prin acte de identitate, paşapoarte sau prin atestarea avocatului care asistă partea, identificarea acestuia făcându-se cu acte de identitate sau paşapoarte.

În situaţia în care notarul public are suspiciuni cu privire la identitatea părţilor, iar actul de identitate este eliberat de autorităţile române, va verifica actul de identitate prezentat. În vederea verificării, notarul public are acces la Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.

Elementele obligatorii de identificare a persoanelor sunt:

- pentru persoana fizică română sau rezidentă în România: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa obişnuită;

- pentru străini persoane fizice, nerezidenţi în România: numele, prenumele, cetăţenia şi reşedinţa obişnuită declarată, dacă nu reiese din actul în baza căruia s-a stabilit identitatea;

- pentru persoana juridică de naţionalitate română: denumirea, sediul social şi codul unic de identificare sau numărul de înregistrare în registrele speciale pentru asociaţii şi fundaţii, după caz;

- pentru persoana juridică străină: denumirea, sediul social, naţionalitatea şi numărul de înregistrare emis de autoritatea competentă din ţara de origine;

- pentru persoana fizică autorizată: numele, prenumele, codul unic de înregistrare fiscală, domiciliul sau reşedinţa profesională cu specificarea activităţii desfăşurate.

Act notarial refuzat. În noua redactare, se prevede că în situaţia în care se refuză îndeplinirea actului notarial, încheierea de respingere se va da numai dacă părţile stăruie în cerere. Încheierea va cuprinde motivarea refuzului, calea de atac, instanţa competentă şi termenul de exercitare. Îndeplinirea actului notarial poate fi respinsă şi pentru următoarele motive:

- neprezentarea documentaţiei necesare sau prezentarea incompletă a acesteia;

- neplata tarifelor, a impozitului şi a onorariului stabilit;

- imposibilitatea identificării părţii sau lipsa de discernământ a acesteia, dacă această stare rezultă din comportamentul părţii.

Acte cu erori sau omisiuni. Îndreptarea erorilor şi completarea omisiunilor se fac în condiţiile art. 54, numai dacă acestea rezultă din lucrările actului, precum şi din registrele notariale sau din alte evidenţe ale biroului notarial. Art. 54 prevede că actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-şi manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.

● DISPOZIŢII CARE VOR FI ABROGATE. Prin efectul Legii nr.77/2012, din capitolul referitor la procedura actelor notariale vor dispare, de la 1 ianuarie 2013, dispoziţiile articolelor 55 şi 56. Ce prevăd aceste articole, în prezent:

“Art. 55.(1) Actele care au dispărut fără a mai fi rămas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin încheiere, pe baza acordului părţilor sau, după caz, a succesorilor acestora. Reconstituirea se face la biroul notarului la care s-a întocmit actul.

(2) În lipsa acordului părţilor, reconstituirea actelor dispărute se va face de judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul biroul notarial care a întocmit actul, în conformitate cu dispoziţiile din Codul de procedură civilă.

(3) În cazul în care actul dispărut a fost întocmit de alte instituţii cu activitate notarială, reconstituirea se face de judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul instituţia care a întocmit acel act sau se află domiciliul ori sediul uneia dintre părţi, după caz.

Art. 56. - (1) La cererea părţii de a i se da un duplicat al actului original, biroul notarial care a întocmit acel act poate încuviinţa eliberarea duplicatului. În acest scop, notarul public va cita părţile sau, după caz, pe succesorii acestora.

(2) În textul duplicatului se reproduc, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul înscrisului, cât şi al încheierii prin care s-a constatat întocmirea înscrisului original. În locul semnăturilor originale se menţionează numele de familie şi prenumele fiecărui semnatar.

(3) Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi originalul.”

Notarul public nu poate îndeplini acte notariale, sub sancţiunea nulităţii, dacă:

- în cauză sunt părţi sau interesaţi în orice calitate, el, soţul, ascendenţii şi descendenţii lor;

- este reprezentantul legal ori împuternicitul unei părţi care participă la procedura notarială.

● DISPOZIŢII CARE VOR FI ABROGATE. Prin aceeaşi nouă reglementare, va dispărea din acest capitol articolul 58 care, în prezent, prevede următoarele:

“Art. 58.(1) În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii şi a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se îndeplinesc de către Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judeţene ale acesteia, în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, în condiţiile stabilite prin regulament. Notarul public va pune în vedere părţii obligaţia îndeplinirii acestei cerinţe.

(2) Birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autorităţile altui stat, decât dacă semnăturile şi sigiliile acelor autorităţi sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acest stat sau de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

(3) În cazul în care prin convenţii internaţionale la care România este parte se prevede altfel, se aplică acele convenţii.”

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu