6 Decembrie, 2016

Probleme de neconstituţionalitate din Noul Cod de Procedură Penală

În Titlul III al Părţii generale, noul Cod de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 135/2010, reglementează problema participanţilor în procesul penal, încercând să epuizeze în acest titlu toate problemele legate de aceştia.

Se prevăd următoarele categorii de participanţi în procesul penal:

* organele judiciare (care includ şi judecătorul de cameră preliminară şi judecătorul de drepturi şi libertăţi)

* avocatul

* părţile (inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente)

* subiecţi procesuali principali (suspectul şi persoana vătămată) şi alţi subiecţi procesuali.

Primul lucru care iese în evidenţă în noua reglementare este excluderea persoanei vătămate din categoria părţilor şi includerea acesteia în categoria subiecţilor procesuali principali, alături de suspect.

Această modificare pare a fi justificată de faptul că părţile sunt definite la art. 32 alin. 1 din noul C.pr.pen. ca fiind „[...] subiecţii procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acţiune penală”, la aliniatul 2 al aceluiaşi articol enumerându-se părţile din procesul penal ca fiind „inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente”.

Întrucât inculpatul este persoana împotriva căreia se exercită atât acţiunea penală, cât şi acţiunea civilă în procesul penal, partea responsabilă civilmente este persoana împotriva căreia se exercită acţiunea civilă în procesul penal, iar partea civilă este cea care exercită acţiunea civilă în procesul penal, concluzia care se desprinde este aceea că, în concepţia legiuitorului noului C.pr.pen., persoana vătămată nu poate „exercita” acţiunea penală în procesul penal.

Rolul părţii vătămate în ceea ce priveşte acţiunea penală nu a fost întotdeauna clar, trecându-se de la sisteme procesuale în care partea vătămată era totul în acuzaţia infractorului, la sisteme în care aceasta nu joacă aproape niciun rol.

Sub imperiul C.pr.pen. din 1864, profesorul I. Tanoviceanu susţinea că Ministerul Public este cel care are singur exerciţiul acţiunii penale şi că avocaţii părţii civile nu pot pune concluzii cu privire la pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului: „Aceasta probează o desăvârşită ignoranţă a principiilor procedurei penale. Dacă procurorii permit această uzurpare a dreptului lor, fiindcă partea civilă le vine astfel în ajutor, preşedinţii care cunosc legea ar trebui să le interzică vorbirea de pedeapsă [...]”.

Această susţinere este întărită şi de profesorul V. Dongoroz, care arată în aceeaşi lucrare că partea vătămată nu are în sistemul legiuirii noastre actuale decât dreptul de a pune în mişcare acţiunea publică, nu însă şi dreptul de a o exercita, adică de a pune concluzii pentru pedepsire şi de a ataca hotărârile judecătoreşti în ceea ce priveşte latura penală.

Profesorul V. Dongoroz menţionează însă că „dreptul părţii civile de a pune în mişcare acţiunea publică trebuie să fie lărgit şi cu dreptul de a exercita această acţiune, în sensul ca partea civilă să poată ataca hotărârile penale cu opoziţiune, apel şi recurs şi în ceea ce priveşte penalitatea, aceasta chiar în caz de achitare”.

Ulterior, profesorul a pus în aplicare această idee, la elaborarea C.pr.pen. din 1968, care prevedea însă dreptul părţii vătămate de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în anumite condiţii.

În prezent, partea vătămată are dreptul de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în toate cazurile, inclusiv în cazurile în care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

Bibliografie:

I. Tanoviceanu, în Tratat de drept şi procedură penală, Vol. IV, Procedură penală, Tip. „Curierul Judiciar”, Bucureşti, p. 152.

V. Dongoroz, în Tratat de drept şi procedură penală, Vol. IV, Procedură penală, op.cit., p. 154.

Fragmentul este extras din lucrarea scrisă de dr. Cristinel Ghigheci, Judecător la Tribunalul Braşov, cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea Transilvania din Braşov.

Lucrarea a fost publicată în cartea “Repere actuale din Jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, al cărei autor este domnul Silviu Gabriel BARBU.

Cartea a fost realizată de editura Indaco Systems în parteneriat cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov şi se găseşte în librăria Indaco.

Despre autor  ⁄ Redacţia

Materialele semnate de redacţia LegeStart reprezintă un efort comun de vă oferi informaţii de interes general din multiple domenii, strânse de echipă sau prezentate de partenerii noştri.

Fara comentarii

Scrie un comentariu