8 Decembrie, 2016

Prima de mobilitate: în ce termen se pot recupera sumele acordate necuvenit?

Întrebarea a fost ridicată pe fondul interpretării diferite a prevederilor legale. Soluţia Curţii Constituţionale a României (CCR) poate veni în sprijinul celor interesaţi.

Când se acordă prima de mobilitate?

Ca problemă de fond, în discuţie se află acordarea primei de mobilitate, din bugetul asigurărilor de şomaj, aşa cum rezultă din dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 103/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Referitor la aceaste drepturi, legea prevede, în art. 74, că persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării.

Dacă persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul, art. 75 din aceeaşi lege, se acordă o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.

Când trebuie restituite sumele primite cu acest titlu?

Legea mai precizează că beneficiază de primele de mobilitate persoanele care se încadrează în muncă pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Ca urmare, spune legiuitorul în continuare, prin dispoziţiile din art. 76, angajaţii au obligaţia de a restitui integral sumele primite potrivit dispoziţiilor art. 731, 74, 75 şi 751 alin. (1), în situaţia în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă, precum şi în situaţia în care îşi schimbă domiciliul la vechiul domiciliu, într-o perioadă de 12 luni de la angajare.

În caz de nerestituire, recuperarea sumelor se va face pe baza angajamentelor beneficiarilor, care constituie titluri executorii.

Cum se recuperează sumele acordate necuvenit?

Art. 47 din lege prevede că sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru şomaj, altele decât cele provenind din contribuţii, se recuperează pe baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau, după caz, de centrele regionale de formare profesională a adulţilor, care constituie titluri executorii.

Sumele se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie legal.

Care este “termenul general de prescripţie”?

Ajungem, astfel, la întrebarea adresată de o instanţă de trimitere, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru lămuriri prin intermediul unei hotărâri prealabile.

În dosarul care a declanşat această chestiune, persoana în cauză, prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj anularea, ca netemeinică şi nelegală, a Deciziei prin care i s-a imputat reclamantei suma reprezentând primă de instalare ce i-a fost acordată acesteia în luna iunie 2010, în temeiul art. 75 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În motivarea contestaţiei, reclamanta a susţinut că a fost depăşit termenul general de prescripţie de 3 ani la momentul emiterii deciziei contestate, în sensul celor prevăzute prin art. 47 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Instanţa de trimitere a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să lămurească, prin intermediul unei hotărâri prealabile: “Dacă norma de trimitere de la art. 47 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 se referă la termenul general de prescripţie de 3 ani reglementat de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 (respectiv art. 2.517 din noul Cod civil) sau la termenul de prescripţie de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul, reglementat de art. 131 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

De lămurirea acestei chestiuni de drept – înţelesul sintagmei “termenul general de prescripţie legal” din cuprinsul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, depinde, într-adevăr, soluţionarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată, a apreciat completul de judecată al ÎCCJ.

Prin motivarea laborioasă, adusă la dosarul acestei întrebări, şi pe care o puteţi consulta în decizia pronunţată, Curtea a stabilit că “termenul general de prescripţie legal” din cuprinsul art. 47 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 este termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, respectiv art. 2.517 din Codul civil.

Decizia nr. 10/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 832/2014 şi este în vigoare începând cu data de 14 noiembrie 2014.

(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile. 

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu